Poezie
Mi-e sete de viata
1 min lectură·
Mediu
Mi-e sete de viata si vreau sa o beau,
Cu sete-as goli tot paharul;
S-o simt clocotind, rascolindu-ma, vreau
Sa-i simt frumusetea si-amarul.
Pamantul de-ar arde, eu focul sa-l sting,
Cenusa s-o calc sub picioare;
Prin jerbe de flacari sa trec, sa-le-nving,
Si-apoi sa sorb viata din soare.
Prin valuri spumoase as vrea sa razbat,
Sa urc pe piscuri de munte,
Sa vad tot pamantul, in lung si in lat,
Sa-nfrunt ce-ar putea sa ma-nfrunte,
Sa birui vartejul de foc, sau invinsa
Sa ma prabusesc in genune
Sa sorb energie, elan necuprins
S-au moartea s-o aflu-n ratiune.
Mi-e sete de viata... asa cum e ea,
Cu sete-as sorbi tot paharul,
Si oricat de aspra, si oricat de grea
E-a ei si placerea si-amarul.
012036
0