Poezie
De nepatruns
1 min lectură·
Mediu
Gândindu-mă la tine
Sub cerul plin de stele,
Am vrut ca niște versuri
Să dau iubirii mele.
Gândindu-mă la tine
Și la cât m-ai respins,
Mai pot visa la cine...
Speranța mi s-a stins.
Dar oare cine poate
Iubirii vers să dea,
Mai bine decât mine,
Când e vorba de ea?
Oricât de bine-aș scrie
Cuvintele-mi n-au preț,
Dacă tu-mi răspunzi mie
Iubirii cu dispreț.
Dar poate că nici eu nu știu ce-i iubirea,
Poate că știu doar cum e să iubești,
Dar știu sigur că-ți va aduce doar pieirea
Dacă o porți, dar dacă n-o primești.
Doar iubind cu ardoare
Amorul nu s-a șters,
Vărsând o lacrimă,
Pentru fiecare vers.
De-aceea-mi vine a te-ntreba
Când te văd mereu plecând,
De o să te mai pot vedea,
Sperând să-mi spui unde și când.
Vezi cine reușește
Iubirii vers să-nchine?
Doar cel ce te iubește,
Gândindu-se la tine.
002114
0