XXX

Ziua s-a predat. Suflecată pe mâinile tale albe, seara se lasă în șoapte și cuvinte minuscule pe care le pierdem între picapul meu și tolba ta cu farmece. Toată poezia tinereții e îngrămădită într-o cameră a unui cămin de nefamiliști zgomotoși. Ziua s-a predat în pielea lichidă aruncată pe geam. Gunoaiele din fața blocului freamătă de embrioni ingrați. Aplecat peste geam, ascult strigatele lor: copii minusculi, frumoși, cu ochi de icoană - te cer de mamă.