Poezie

Prietenilor mei

1 min lectură·20 martie 2004

Mediu

Sunt tânăr și am sufletul curat,

Și la fel de tânăr eu am să mă duc,

Căci n-am să stau să vă ascult,

Voi m-ați trădat, iar eu am să vă uit.

În zadar veți încerca

Înapoi să vă primesc,

Lumina ce cândva ardea,

Voi n-o să o mai revedeți.

Și n-ați știut ce suflet sunt

Și-n mine-ați dat cât ați putut;

Acum o viață am-nainte,

Prin ce-a trecut cu voi o să țin minte!

Nu vreau în van să vă acuz,

Că ați făcut din mine-un om ursuz;

Dar vreau de-acum să înțelegeți

Că sufletul ce l-am avut s-a dus.

Și de va fi vreodată vremea,

Ca voi să-mi cereți ajutor,

Am să vi-l dau, nu asta-i problema,

Dar nu la fel de binevoitor.

Când și pe voi ajunge-va singurătatea,

Să vă gândiți atunci la mine,

Prin ce-am trecut și n-a fost bine,

Iar poezia este gata!

12 septembrie 2001

002.551

Dan-Mircea Rusu. “Prietenilor mei.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dan-mircea-rusu/poezie/67257/prietenilor-mei

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.