Poezii

Copacii zboara in ritm de adevar, Ma sparg in extreme si plutesc, Iar viscolul ajunge iar in blestem… Ca un semn succind in pauza. Timpul este inutil si afara-I ger.. Soarele se aprinde iar si e

Privesc la ea si nu pot crede Ce par are si ce zimbet. E ca lacrima de soare Se aude-n clinket. Ma face sa o simt de-a pururi Istovit de al ei miros, Nu pot crede in superioritate, E destinul

Tip uman ce poarta imoralitate Mananka plasmuit elogios, Justific lumea aglomerata Criticata minutios. E rosu zbor in gustul meu Plin de placeri surprize… Cu al harnicului patern Imprim