Poezie
Eu nu regret nimic
2 min lectură·
Mediu
Eu nu regret acum nimic din tot ce-a fost
nici vanturi sclipitoare, nici plopii fara rost
nici fulgi de aur ninsi peste-ale mele plete
catand cu masti sfasietoare chipul sa mi-l imbete
sub falnice culori zgariate peste ochi de foc
simtind imagini cu stigmate, fara de noroc,
morti de frunze si suras de floare,
pui sfant legat din ou in vesnica stransoare
de vultur aprig si plesuv al nemuririi,
zbatand intre lungi aripi taine ale urii
si iubirii pierdut pentru mine, un biet olog,
al sortii sluga jalnica, blagoslovit cu ochi de foc
sa vad un rasarit de soare, sa simt atingere de vant
sau ridicand in palme-o floare, s-aud jos iarba
frematand
de glasul vietii ce ma smulge din fiecare loc,
dintre ruine, si m-azvarle-n al ei joc
de salbe dulci si-otravitoare sa uit cu tot
ca mi-am fost singur dumnezeu si sclav netot;
c-am vietuit neatarnat, in libertati ingraditoare,
abandonand bariere neincapute si hotare,
dar liber intr-un spirit sfant, neamagit,
lasandu-mi in uitare trunchiul vlaguit.
Caci in zadar raman...mereu strapuns de materialitate
si tot pamant e trupul meu ,si tot mortalitate.
In ultim ceas de viata, in morminte,
impartasind oroare-aducerii aminte
abandonez in paradisuri surde-un suflet singuratic
in mainile lui Dumnezeu cel hieratic.
Sa aiba-n pace ura si-a mea razbunare
ce ma-negrit cu frica de fecioare
in despletire,care-si canta surd mirarea
cu note evlavioase ce-or atine calea,
calea mea dreapta catre nemurire
vegheata sub atingeri de dumnezeire....
Si daca totul pe pamant are un rost
eu nu regret acum nimic din tot ce-a fost...
00587
0