Societatea
Eu sunt un soldat de lemn tatăl meu e un scluptor mama mea era un vechi butuc în tinerețe un falnic nuc M-au așezat pe un dulap ascuns într-o cutie veche cu alți soldați din alt regiment și
Pentru tine
Încă o noapte de durere În lipsa dulcelui sărut Privirea ta ca o scânteie Niciodată nu am să o uit Sunt ca și o pasare cu ariple frânte Ce se chinui pentru încă un zbor Să ajungă la iubirea
Moment
Masca îmi maschează chipul Pătat și ofilit mai sunt Ascund trupul lipsit de carne Sub paltonul de pământ Simț invazia furnicilor și ramurilor lungi Spatele mă doare crunt Nu cred
Romania
Ne scufundam trupurile în ignoranța Devenim niște animale reci Ca niște săbii ciobite de lupte Abandonate de teci Se înclină ușor rândul De greutatea cuvintelor seci Rămânem
