Poezie
Ispitire
1 min lectură·
Mediu
o cărare cu oameni tăcuți
jinduind la clipa ce a fost, ce nu a fost încă,
mirați că plouă
foarte mărunt
literele bibliei șterse de nisip
blestemul edenic și epavele de copaci
pe țărm
albe, uscate ca niște furci goale
mânăstirea săpată în stâncă unde clopotul
despică liniștea în ritm inegal
chipul, surâsul palid, vârful degetelor
oprite ca în cheseaua cu dulceață
a binecuvântare,
oamenii curați ca într-o cadră
jinduind
în chiliile precum cochiliile vechi,
precum sâmburii de pepene
doar vântul împărtășind taine, răsfoind
icoana soarelui
cu spini îmbobociți
00877
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 89
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristina-Monica Moldoveanu. “Ispitire.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristina-monica-moldoveanu/poezie/14162169/ispitireComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.