Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Cărarea

1 min lectură·
Mediu
Eu sunt o femeie prin care Dumnezeu privește către pământ,
fiindcă sunt transparentă pentru el.
Privește prin mine ca printr-o lentilă, să vadă lumea
și dacă a greșit ceva, dacă este rost să repare ceva.
Eu tac și caut să uit cărarea către casa bătrânească,
mușc dintr-un măr alb,
îmi amintesc din nou cum eram demult, tot singură și pustie,
dar miezul meu nu era încă lămurit.
Ca o haltă veche, am și eu fântâna mea.
Și când dorm tac,
privindu-mi visele ca pe un film.
001113
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
86
Citire
1 min
Versuri
11
Actualizat

Cum sa citezi

Cristina-Monica Moldoveanu. “Cărarea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristina-monica-moldoveanu/poezie/14156932/cararea

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.