Poezie

Funcționarul

2 min lectură·4 iulie 2021

Mediu

Era doar un funcționar bun, dar nu dintre cei mai buni,

Dumnezeu știe ce îi lipsea.

Ca toți funcționarii buni, îl recunoșteai după fracțiunea de secundă

In care realiza un nod de cravată fără greș,

Apoi îl percepeai ca fiind un om de înaltă ținută,

Fiindcă nimerea cheia necesară din breloc exact în altă fracțiune de secundă,

Exact la momentul potrivit

Și perfect centrată pe mijlocul găurii din poartă, la miime de milimetru.

Cam așa era viața domnului B. Cunoștea bine Biblia și oricum o deschidea

Ușor la capitolul și versetul la care se oprise preotul cu predica.

Deschidea într-o fracțiune de secundă o enciclopedie exact la ceea ce căuta,

Chiar și în zilele cu furtună și grindină.

Mai mult, măiestria lui îi permitea să deschidă diverse romane la modă,

Pe care nu le citea, exact la vorba rostită de soție cu câteva minute mai devreme.

Era un om de aur. Curat și cu o ușoară eleganță în mișcări, atent la detalii,

Îl recunoșteai imediat drept funcționar bun după modul în care

Avea, dacă era parțial înnorat, intuiția rapidă

Unde să ridice ochii pe cer să vadă o stea strălucind.

După anii nouăzeci s-a apucat de scris poezii și sănătatea lui a început să sufere,

Poate din cauza competiției funcționărești de vârf, când mulți tineri

Au învățat secretele tastării rapide și oarbe, în fracțiuni de secundă,

La miime de milimetru de centrul presiunii optime a apăsării.

Avea domnul B destule funcții ca să fie un bun funcționar, dar niciodată

Nimeni nu l-a angajat și numai Dumnezeu știe de ce. Tatăl lui fusese dentist.

001.074

Cristina-Monica Moldoveanu. “Funcționarul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristina-monica-moldoveanu/poezie/14156446/functionarul

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.