Poezie
rupestră
1 min lectură·
Mediu
viața mea sfârșește aici / într-o seară de duminică
după ce crucea și globul de pe catapeteasmă s-au răcit
niciodată nu am simțit mai multă nedurere neiubire neteamă
e asfaltul gol și sec pentru tălpile mele/ cutia de rezonanță nu mai are ecou
pășesc asimetric/ am sufletul otova/ nu am nimic mai bun de făcut
decât să fixez de-a dreptul în plin oamenii
fără niciun gând
doar umbra cotului meu se ia la braț cu celelalte umbre
en passant
siluetă după siluetă
femeile lui Modigliani/ măiestrele lui Brâncuși
la dolce morte della luce
toate curg în gânduri/ gândurile în alte gânduri până și luntrea lui Caron
și tocmai acum buzele mi-au paralizat ca să nu pot dovedi nimic
001.692
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 118
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristina-Monica Moldoveanu. “rupestră.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristina-monica-moldoveanu/poezie/14054769/rupestraComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
