Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

din prea multă iubire

1 min lectură·
Mediu
sunt mama fiului rătăcitor
țineam pruncul înfășat prea strâns până când a plecat
în lumea ispitelor
să-și îndrepte genunchii
am dat vântului să muște din mine patruzeci de ani
în deșert cu rochia de sac aspru peste pântecul gol
am spălat picioarele statuilor preasfinte
în ulei din sfârcuri de măslin
am dat ploilor culoarea lacrimii când încă strigam după pruncul meu
din gura unei peșteri deschisă în furtună
am învățat legea uscată
din pădurea osândiților
ca floarea soarelui m-am ridicat la răsărit
m-am învârtit până când noaptea m-a lăsat către pământ
cu inima neagră și grea de fiul meu
care nu s-a întors
din prea marea mea iubire
033141
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
108
Citire
1 min
Versuri
17
Actualizat

Cum sa citezi

Cristina-Monica Moldoveanu. “din prea multă iubire.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristina-monica-moldoveanu/poezie/14046505/din-prea-multa-iubire

Comentarii (3)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@dorian-dumaDD
Dorian Duma
Cel mai mult mi-a placut ca e din prea multa iubire. Daca era din prea putina nu cred ca mi-ar mai fi placut asa de mult. Mamele au intotdeauna prea multa iubire, aproape ca le prisoseste si atunci o mai impart si prin alta parte. Dar nu in poezia asta, in altele.
Ce mi-a mai placut e legea uscata din padurea osanditilor, are rezonanta de basm si iz de aventura. Plus ca mi-au placut sfarcurile de maslin si pantecul gol pentru ca e dedesubt si nu deasupra. Nici nu-mi imaginez un pantec gol deasupra, mai degraba gura unei pesteri deasupra. Cu toate ca gura unei pesteri poate fi si dedesubt si chiar la dreapta (din prea mare iubire).
Eu zic ca poezie asta merita o steluta.

0
@cristina-monica-moldoveanuCM
Mulțumesc pentru comentariul binevoitor. Pentru mine acel "dedesubt" nu e redundant, atât pentru ideea în sine (40 de ani în deșert) cât și pentru versul cu statuile care urmează. Cât despre peșteră, am vrut să reiasă ideea că eu mă aflam înăuntru, însă afară era furtună. Iar legea copacilor este într-adevăr momentul cel mai trist din poezie. Uneori copacii se ususcă în mod misterios, eu am întâlnit odată o livadă cu mulți meri uscați care m-a impresionat.
0
@cristina-monica-moldoveanuCM
Către cititorii mei: gândindu-mă mai bine am ajuns la concluzia că "dedesubt" totuși nu e necesar, la fel și "mereu" din strofa a treia. M-am străduit și eu atât cât am putut să cizelez ideea inițială a poeziei.
0