Poezie
os și piatră
1 min lectură·
Mediu
puneți în lanțuri pietrele
să nu se mai macine singure la colțuri
opriți avalanșa din munte
unde izvorul a secat sub bolovani
sunt numai cruci de fier pe marginea cărării
morminte de eroi fără nume
de pe vremea când pietrele zburau
de-a valma în toate direcțiile
ori cădeau grămadă din cer
aruncați pietrele în temniță nu în oameni
opriți-le
au început să crească înalte
piatră cu sare peste trupurile noastre
pereți care lăcrimează sau peste care curg lacrimi
mii de Ane care plâng încet că s-au cununat cu Manole
morții noștri au oasele subțiri și nu-s de stâncă
suntem tot mai reci și uscați unii față de alții
față de noi înșine
Doamne
002.898
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 113
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 19
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristina-Monica Moldoveanu. “os și piatră.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristina-monica-moldoveanu/poezie/14020024/os-si-piatraComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
