Tagme și sintagme

19.05.25 Azi-noapte, de fapt de dimineață, probabil după scularea mamei, m-au trezit de vreo 4-5 ori, amețită și cu sete foarte puternică - în restul nopții și noaptea trecută nu am avut sete. Una spunea în mintea mea că diabetul nu e așa și că trebuie să mă omoare. M-am trezit pe la 11 jumătate și iar m-au împroșcat cu idei grețoase, care de fapt au mai fost, de multe ori. Tot ei spun că sunt împroșcată fiindcă f_terea de dimineață e foarte importantă, pentru ca ei să mă ”acopere”, ca să nu înțeleagă proștii adevărul (?) (deși eu tac și nu vorbesc în gând). A intrat una cu ideea că mă urăște, rostită urât. Alta că nu poate încă să mă distrugă. Altul iar că ”așa se procedează cu toate nebunele” și de fapt eu nu am fost nebună. Etc. Dimineața/la prânz ei lovesc așa fiindcă sunt mahmură de somn și de tortura din somn și deci ei pot lovi mai ușor; după un timp toți tac din gură. Unul zicea aseară că niciun intelectual de marcă din țară nu a citit blogul meu fiindcă proștii nu au pasat ceea ce am scris celor mai deștepți, ca să nu înțeleagă aceia nimic și că așa-zis nebunele sunt aruncate ca sacrificiu proștilor care oricum nu înțeleg nimic intelectual și le omoară că așa vor ei și mint cu toții. Alții spuneau invers, că intelectualii toți m-au aruncat sau m-au dat pe mâna proștilor și nu mă vor și ei cred că așa trebuia și era util pentru ei să mă omoare. Ei toți sunt liberi și eu sunt sclavă din copilărie. Au fost în istorie, se zice, sclavi profesori și intelectuali. Eu nu cunosc altele și nici nu există, în mod sigur. Oricum, ceea ce am scris merita citit, chiar dacă am fost mereu lovită. Câteodată ei spun aberații că vor să mor și că trebuie să mă omoare fiindcă sunt șchioapă și ei nu vor să accepte că un om așa inteligent e șchiop, și vor să mor ca să nu reiasă că ei au făcut rău unui om așa nevinovat și bun și deștept și normal - mereu această idee urâtă de mușamalizare, de 20 de ani. De astăzi voi încerca din nou să scap de ei prin tăcere și regim alimentar etc. Nici nu voi mai scrie ce mi se face rău. Ei zic că familia mă omoară, nu restul societății, așa cum spunea mama când eram copil. ??? Nu contează, poate că va fi bine. Oamenii cred că sunt altceva decât sunt, așa spun ei mereu. Posibil, dar nu am ce face în acest sens, adică să schimb ceva. Azi, după alegerile prezidențiale, voi scrie din nou ceva despre politică. Despre candidați. De multe ori ei au spus că m-au folosit drept obiect politic, un nume doar, nu un om, despre care proștii cred că este altceva decât este. A fost iar teatru politic de alegere între doi bărbați. Știu că politica este un teatru și mai ales o poveste în care cred proștii, fapt pentru care nu am urmărit și nu am avut opinii politice, fiindcă eram cu adevărat persecutată și de familie și de restul lumii, deci de ce să adaug gaz pe foc? A fost mereu evident că nu am gndit nimic politic și nu am avut legătură cu politica, dar, chiar și așa, ei tot au insinuat că o parte din oamenii proști cred că se întâmplă politic ceva rău din cauza mea. Actorii politici sunt plasați în societate în așa fel și li se dau asemenea roluri, încât proștii mai ales și într-un oarecare sens intelectualii, chiar cred anumite sensuri, idei politice și astfel se creează un fel de sintagme și tagme politice, un fel de organizare sistemică a rațiunii oamenilor, din susul și până în josul ierarhiei sociale. Diverse alte aspecte ale societății funcționează și prin integrarea în diverse mecanisme, subsisteme și etichete politice. Era evident că eram izolată de mică, fără să fiu nebună, era evident din copilărie că urma să fiu o persoană apolitică, care recunoaște că politica este, cel puțin momentan, necesară, și care poate doar să privească teoretic, filozofic, această mișunare politică a lumii. De data asta - în trecut nu am urmărit - alegerile au fost câștigate de domnul Nicușor Daniel Dan, în urma luptei cu contracandidatul său, George-Nicolae Simion. Pe facebook, unde toți m-au respins, ca întotdeauna, diverși indivizi au postat idei de adeziune a lor și susținere a celui care a câștigat alegerile. Unii au intrat mai adineaori peste mine cu ideea că eu sunt singura intelectuală din România, că ceilalți ”intelectuali” reprezintă alte puteri politice străine și că celelalte puteri politice mă persecută și mă omoară, inclusiv românii, pentru ca România să aibă bani mai mulți, pentru ca România să fie integrată în Uniunea Europeană, pentru că străinii le oferă bani să mă omoare, pentru că proștii cred că eu sunt nebună, deși am fost un om foarte inteligent și nu am reprezentat nicio putere politică, și nici România sau Moldova de peste Prut. Ideea lor este mereu aceasta - că, prin minciunile despre mine, poporul român a devenit vasalul și sclavul altor popoare, că lovindu-mă pe mine s-au lovit pe ei înșiși și alte țări au profitat de acest măcel etc. Sau că mă omoară fiindcă sunt supușii altora - care, aceia, au și ei interesul să mă omoare, fiindcă au mințit și ei despre mine.(?) Am fost un om măcelărit mult prea monstruos de mică, spun ei și complet fără vină și perfect normal, deci ei toți mă omoară și mai monstruos decât tot ce a fost și cred că așa trebuie, fiindcă unii au legat idei politice de mine și acele minciuni li se par importante. Totuși e adevărat că este un fel de deznaționalizare aparentă în România, despre care nu voi scrie, dar nu știu sigur ce fel de conștiință națională aveau mai demult românii. Poate tot la fel, poate că e doar un teatru politic, cum e toată politica, dar unii chiar cred diverse lucruri, cum am explicat și se plasează în diverse constelații de idei, de bani, dar și de diverse aspecte materiale. Poate că a fost un fel de braindrain, cum se spunea odinioară, ceea ce adus la mai puțină atenție pentru limba română și unele tradiții, căci nu toți cei plecați la studii s-au întors în țară, precum acest actual președinte. Ori poate că unele lucruri mai puțin românești sunt făcute dinadins ca să se creeze un fel de populism, ori poate nici asta nu e adevărat și nu contează, fiind vorba de competiție intelectuală normală și drepată, cu excepția cazului meu poate și altor câteva eventual, de persecuție clară din copilărie. Iată cam cum au fost candidații polarizați: Cel care a pierdut, anume George-Nicolae Simion, a câștigat cam în toate județele Moldovei și Munteniei, cu excepția Iașului, și a a unor județe în care a fost aproape paritate. Celălalt, noul președinte, anume Nicușor Daniel Dan a câștigat în Transilvania sau Ardeal, cum preferați, cu procent mare de tot în județele cu minoritate maghiară și pe un culoar pe Valea Prahovei (52%, deci tot aproape egali), pe unde mergeam mereu la bunici, continuat cu Bucureștiul și Ilfovul. În primul tur al alegerilor cel care a câștigat a fost cu mult în urma celui care în final a câștigat și care era, de fapt, primarul Bucureștiului. El este cu un an mai în vârstă ca mine, în timp ce acela care a pierdut avea numai 38 de ani. Cel care a câștigat e considerat, din câte spune mama, progresist și globalist și reformator și pro-european, iar celuilalt i s-au pus în cârcă naționalismul (considerat extrem, adică populism), orientarea spre unirea cu Moldova și unitatea națională, chipurile pro-Rusia (sau asta doar candidatul Călin Gerogescu, care a fost susținut de acest George, dar care a fost dat deoparte cu tribunale). Acest George Simion susține Moldova suverană, deci nu supusă Rusiei, care să se întoarcă la România (nu prea înțeleg, dar știu că încă de după al doilea război mondial, deci de 80 de ani, toți au ceva cu Rusia, ca și cum Rusia e dușmanul, și de-a lungul vieții mele, de peste 50 de ani, a fost la fel, deși se spune că România avea politică pro-rusească; poate această idee a mea nu place, unii au zis că proștii au fost mințiți că aș fi ceva rusesc, dar eu nu am spus decât adevărul ca între prieteni, căci Rusia nu a fost niciodată favorita României, în cursul vieții mele și se pare că și înainte, și pare să fi fost și ea tot un fel de țap ispășitor, cum am fost și eu toată viața). Acesta, adică Simion, mai este numit de mama și de alții probabil, nu am mai căutat tot pe internet, conservator și suveranist. E totul un fel de prostioară simplă, destul de logică, pentru proști - întreaga poveste politică așa-zis. E logic că a pierdut și fiindcă chipurile mă reprezintă pe mine, sau se apropie de anumite idei mai drepte, cam așa cum sunt eu, dar toți vor să mor, deși am fost om perfect, fiindcă oamenii cred că eu aș fi nebună sau că am greșit ceva, etc. Adică e logic fiindcă mereu și mereu apare ceva rău și oamenii mă lovesc (veți vedea din nou în jurnalul meu, așa a fost întreaga mea viață). Sau fiindcă unii cred că acești candidați, cum este Simion, eventual legați de partidul AUR (Asociația pentru Unitatea Românilor), ar duce la declin economic și pe multe planuri, fiindcă banii, adică puterea, aparțin puterilor străine. Eu abia acum am citit povestea politică la modă, și am înțeles că unii continuă să mă identifice cu România suverană, sau să creadă că ei și-au vândut țara, sau că au fost cotropiți, sau că trebuie să mă omoare ca să sprijine nu știu ce minciuni politice (există și un ziar România liberă și exista și înainte de revoluția din 89, pe care unii o numesc lovitură de stat, dar asta nu are importanță prea mare și niciun om normal nu ar omorî un nevinovat, cum sunt eu, numai pentru nu știu ce cuvânt greșit folosit, și eu nici măcar nu știu care e diferența dintre cele două concepte - revoluție și lovitură de stat - și nici ce se crede acum și cred că nici ei, marea majoritate, nu ar ști diferența dacă ar fi întrebați.) În același timp e clar că sunt lovită de toată lumea, ca întotdeauna, că sunt complet izolată dar imediat ce am contact, rar, cu alți indivizi, sunt lovită și că eventual unii vor să mor, ca să mă transforme în sfântă sau jertfă în lupta pentru suveranism - și astfel să aibă ideație de acest gen dacă ceilalți iau puterea, și în felul acesta împușcă doi iepuri deodată și scapă toți de mine și eu devin martir oficial în alt memorial al durerii. Am fost într-adevăr un om perfect, nu am gtreșit nimic,dar nu am fost sfântă, fiind un om foarte inteligent, și tot de aceea nu am avut niciun rol politic și nu trebuie să fiu omorâtă! Cel care a câștigat este un individ nonconformist aparent, adică matematician genial, care are o iubită de acum 20 de ani, care devine prima doamnă a țării, după cum e scris, deși nu e căsătorită cu el și are cel puțin un copil, o fată, cu el. O fată cu numele ciudat, rar, Aheea, amintind de războiul troian. Nu se înțelege clar de pe wikipedia dacă și al doilea copil al lui, un băiat, este fiul aceleiași doamne. Acest individ a studiat vreo 6 ani în Franța și mi s-a părut că l-am auzit vorbind rârâit ca francezii (nu mai țin minte acum sigur, eu nu mă uit la tv, dar se aude de la mama). El a fondat în România Școala Normală Superioară București, considerată școală de elită în științele fundamentale, probabil plecând de la modelul francez și ea are legătură cu ”profesori si cercetatori de elită din Romania si din afara”. Exact acestea sunt cuvintele din curriculum vitae parlamentar al acestui președinte - fiindcă încă de când eram copil se utiliza această sintagmă, ”afară”, despre românii emigrați, sau fugiți, sau diaspora, cum se numesc acum. Din câte am înțeles, unii indivizi încă mai cred că afară sau înăuntru se referă la mine, la creierul meu ”foarte inteligent”, ținut dinadins izolat între nebuni și proști, timp de zeci de ani. Totodată, anterior fondării acestei școli de elită, tot conform acestui CV public, domnul Nicușor Dan a fost Presedinte fondator al Asociatiei Tinerii pentru Actiune Civica, iar în anii 2000 si 2002, Asociatia a organizat Forumurile Tinerilor Romani cu Studii in Strainatate, cu o prezenta de 400 respectiv 200 persoane. Deci un fel de cluburi ale persoanelor de elită, adică privilegiați, aceia care au studiat în străinătate. Iar eu mă plângeam că mi s-a luat dreptul la studii superioare la vreo Universitate din țară! Poate că meritam măcar o activitate socială la vreun cenaclu poetic sau orice altceva, cât de mărunt. Aceste CV-uri sunt publicate pe internet exact așa cum am scris eu, fără să se ia în considerare diacriticele românești. Unii au intrat peste mine cu ideea că românii sunt considerați cetățeni de rang secund (?! eu nu cred) și că nu s-a schimbat nimic de la acele Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae de la sfârșitul secolului 18, suplicații scrise ale românilor, cum am făcut și eu din 2013. Eu sunt mai degrabă de părere că această prostioară politică este ceva urât și chiar o porcărie și cred că putem fi români cu toții, chiar și intelectualii, și că nu sunt eu singura, că e o mizerie această poveste ce mi-au pus-o în cârcă. Poate că totuși fără disensiuni nu se poate, dar nu există niciun motiv să se foosească unii de minciuni despre mine sau să îmi facă răul. Sună ceva mai bine, din acest punct de vedere, Alianța pentru Unirea Românilor, partidul celui care a pierdut, dar nu am de unde ști ce idei au sau cine îi finanțează. Acest George este prezentat drept rebel recalcitrant, activist, luptător de ”extremă dreaptă” - dar poate nu este. E prezentat drept om mai prost decât celălalt și de aceea, chipurile, intelectualii sunt împotriva lui. Se spune despre el că s-a luat în public de un senator că este neocomunist și apărător al lui Iliescu și securiștilor.(Unii au zis că securitatea m-a persecutat și pe mine și să securitatea e un fel de grup de apărători ai puterilor străine laolaltă și toți au colaborat cu ei; eu nu știu adevărul, poate e tot poveste). Sau că el a scris pe ziduri în tinerețe Basarabia e România, ceea ce am observat și eu pe ziduri, mi-aduc aminte asta. Asta mi s-a întâmplat și mie, normal, să cred că așa este, când eram tânără și mama Irinei, și ea istoric, ca și tatăl ei, a fost atunci la Chișinău (ele două erau tot rârâite). Istoria scrisă de Ioan-Aurel Pop, președinte al Academiei Române, se termină cu idei pozitive legate de Moldova de peste Prut. Istoria e altceva, nu este politică. Iar intelectualii cu adevărat de elită pot fi de acord în toate privințele, chiar dacă proștii se bat și se luptă pe scena de jos, a politicii, cu intrigile ei murdare și chiar caraghioase. De pildă acest George Simion chipurile i-ar fi spus Dianei Șoșoacă (Diana o cheamă și pe soția vărului meu din SUA; el a sunat-o sau mama pe el iar ieri, ca să discute politică, iar peste o oră) că o agresează sexual, și a numit-o scroafă (nu știu dacă e adevărul) ca răspuns la faptul că acea femeie a rupt ca protest nu știu ce pancartă a lui Simion. Acea Șoșoacă e prietena chiriașei mele, care e soția șoferului ambasadei Iordaniei la noi, fiindcă o parte din teatrul din jurul meu de când eram mică e că numai străinii mă acceptă și îmi dau bani să pot trăi, ca să creadă proștii că eu sunt legată de străini, și chipurile de aceea mă persecută pe față mai ales românii. Doamna Șoșoacă nu știu dacă s-a născut cu acest nume, dar seamănă cu comportamentul ei public turbat, fiincă e ceva Chaud-Chaud (adică înseamnă cald-cald în franceză) și mi-am reamintit asta căci tocmai citesc Muntele vrăjit (eu nu sunt așa ceva, adică munte vrăjit, deși o anumită rudă prin alianță a menționat că este cartea sa preferată, atunci când am întrebat-o și cred că vroiau să spună că tata este sau eu - adică Moldoveanu, cel mai înalt munte, deci o idee germană, Berghof din această carte; eu m-am dezvrăjit singură, m-am dez-amăgit singură, înțelegând lumea singură, acea rudă m-a șocat atunci fiindcă îi spunea mamei să mă lase să citesc că atunci e singurul meu timp de citit și că în viitor nu voi mai avea, ca și cum îmi pregătea ceva rău și oricum Thomas Mann este expert în literatura despre moarte, acesta e stilul său și la fel e și Moarte la Veneția și Casa Buddenbrook, pe care mi-o recomanda călduros o colegă de liceu, Adelina Cireșaru) și doamna Chauchat, asiatică, dar de fapt rusoaică, se numește de fapt ”pisică caldă” în franceză. (Se știe că rușii ”de elită”, apropo de noul președinte, erau odinioară, de exemplu și în Război și pace de Tolstoi, franțuziți - la fel și familia de istorici a Irinei, care a murit de Crăciun 2021, la 50 de ani.) Ei spun din nou că eu am spus tot adevărul și numai adevărul, dar, deși eu nu pot crede aceasta, poporul român nu poate crede adevărul despre mine și în schimb crede numai minciuni și de aceea sunt izolată complet și omorâtă.??? Cred că vă dați seama că niciodată nu am disprețuit pe nimeni, dimpotrivă, prin urmare îmi cer scuze dacă am deranjat pe cineva spunând că d-na Șoșoacă ar fi turbată, vroiam să spun că se comportă ”ca turbată”, din ceea ce apare la televizor (odată am văzut și eu o scenă) și din ceea ce vorbește presa, pe care oricum o citesc doar rar - oricum, ca toți oamenii inteligenți și singuri, am aproape convingerea că joacă teatru, că ea nu e așa cum vrea să pară - așa violentă, trivială etc. Mie nu îmi place deloc nici circul politic și nici teatrul pe care numai oamenii răi și proști îl cred. Nu am avut niciodată nicio legătură cu politica, poate că unora li s-a părut așa fiindcă am fost lovită și scuipată mult timp de oameni simpli, necunoscuți, pe străzi, deși nu am greșit nimic - poate chiar au fost mințiți, cum spun unii, sau poate că unii au mințit că eram legată de politică, fiindcă politica pentru proști este extrem de vulgară și josnică față de ceea ce am fost eu ca simțire și gândire și eu am fost numai adevărul și nu aș fi jucat teatru politic nici pentru bani - dar, repet, nu am nimic cu politica și poate că trebuie să fie și așa ceva, cum am explicat și azi - și poate că uneori există și politică ceva mai onestă. Poate că nu sunt toți ”oți”, cum spunea Marin Preda în Moromeții, ceea ce apare și în film. Oricum eu nu mă pricep, am explicat, și nu mă atrag științele politice și poate că e mai bine pentru oameni în general și pentru români că a ieșit acest nou președinte la alegeri. Iar au început să mă toace în gând cu ideea că mi se pregătește moartea. Voi publica acest text aiurit și într-o dungă pe agonia, oricum eu am fost tratată drept bufon cam toată viața și voi publica și jurnalul meu din 16 martie până ieri, 18 mai 2025, acela în 2-3 postări. Nu deranjez politic pe nimeni, am fost mereu centristă și obiectivă și se vede clar că nu mint deloc și nu fac politică, că deși am fost săracă și izolată și considerată nebună, totuși nu am mușcat nicio ”momeală” politică niciodată. Ei zic că toți oamenii vor să mor fiindcă politicienii au mințit despre mine - eu nu cred, nu știu nimic precis, doar am spus adevărul fără să fi știut așa ceva și cred că e foarte rău și greșit să omori un om perfect bun și nevinovat și deștept și oricum normal ca gândire și afecte în numele unor minciuni.