Cântec păgân

și-adesea pe dealuri cărarea îți fuge, îți fuge-n tărâmul de nu-l vezi niciunde piciorul îți scapă prin tufe cu țepi și palma ta surpă cotloane de șerpi daaa, colo în vale o apă tresaltă tresaltă ca sânul subțire de fată departe în vale se pierde izvorul ca trupul de fată e-n mână ulciorul în jos valea-ascunde livezi brumării, în sus râpa cheamă să urci printre vii, dar strugurii încă n-au dat iar în pârg te-așteaptă zeița să urci până-n crâng daaa, colo pe vârfuri e crângul cu ciute te cheamă vântoase, căci timpul e iute azi-mâine din pasul de tânăr - moșneag azi-mâine din puiul de brad - înalt brad și-adesea îți pare că lumea sub tine zeiță-i cu părul de iarbă subțire, cu coapse de dealuri prelungi și în frunte cu ochii de iezer și tâmpla de munte