Cețuri

Un om întinde mâna în ninsoare pe linia vieții fulgii se încălzesc și miros a piele de om omul e bătrân și merge greu drumul îi poartă pașii și ridurile drumului seamănă cu el pe ici pe colo câte o groapă precum ochii lui câte o pasăre mare și neagră cu aripă frântă câte un câine fără stăpân culcușit în frunze tăcere printre brazi doar luna învăluită în maramă crește restul e aidoma lui