Filosofii

că stăteau confortabil în fotoliul propriului craniu fapt pentru care rămân astfel fotografiați că depănau povești ca lâna cu coatele pe oasele temporale bine scufundați în contemporaneitate că apăsau telecomanda pe chiasma optică și priveau neutri la schisma dintre culorile curcubeului la televizorul care teleporta obiectele în cămăruțele lor reci emoțional dar cu sângele cald în camerele inimii trup și suflet precum cartezienii alcătuind ad-hoc harta propriilor cuvinte concrete sau abstracte sprijinind absolutul pe cerul gurii și totuși crezând că el există cu adevărat sau că ei există în afara lucrurilor pe care le văd sau le înțeleg protejați de lumea rea de gură și neghioabă și uneori credeau că sunt totuna cu toate și că le este totuna așa că trăiau ani mulți sau mureau condamnați neînțeleși se zice