verdana

iubesc grăuntele de soare care mă gâdilă în palmă când plouă oamenii înalți care se apleacă să își împartă umbrela cu alții glasul celui care tace cu pumnii sub bărbie dar mai ales vorbele da vorbele de toate dimensiunile care fug de pe buze ca niște baloane verzi de gumă peppermint sau cu miros de busuioc de tarhon sau de calomfir ceva verde să fie dar tălpile mele s-au strâmtorat s-au strâns ca pielea nou-născutului după baie nu mai croiesc cărări prin vie și când deschid calculatorul văd numai negru verdana your inbox folder is empty