hai la groapa cu furnici

după ce taică-meu mă plesnea și spunea că nu poate să facă din rahat bici sau că trebuie să fiu tabula rasa sau că nu am voie să am personalitate cădeam în trei sau patru labe în toate părțile și el țipa ridică-te-n două picioare înțelegeam că trebuie oricum mai devreme sau mai târziu atât timp cât mă lovea era inutil dar mă ridicam în două picioare marș sau țiba țineam minte de când eram mică el mă zgâria ca o pisică turbată pe obraz mă trăgea de păr lângă fereastra bucătăriei și spunea priviți minunea nu înțelegeam de ce taică-meu mă arăta nopții sau cine mă credea minune mai țineam minte zât sau câț două fire două paie ia ciuleandra la bătaie mă ridicam din nou mă îndepărtam de fereastră până când într-o dimineață devreme noaptea m-a tras cu totul de pe geam în stradă îmi plesnea capul de durere de parcă nășteam un alt cap tot la bucătărie unde preparam dulciuri pentru taică-meu mai țineam încă minte cum îi spuneam demult tati de-atunci umblu șchioapă și nu mai am nevoie de machiaj mânăstire într-un picior ghici ciupercă ce-i de parcă încă aș mai fi copil taică-meu nu m-a mai bătut de atunci fie iertat a răposat întru domnul într-o zi când eu am plecat cu voia lui de-acasă și oamenii mă întreabă tot mai rar de ce una de ce alta