1.23 - Prin Lumina Ta am văzut lumina

Căci la Tine este izvorul vieții; prin Lumina Ta am văzut lumina.-Psalmii 36.9 “Poți tu cunoaște ce este în sufletul omului ?” - dar Dumnezeu cunoaște, mai mult, Scriptura spune că El nu se uită la fața omului- adică la lucrurile aparente, la nivelul conștient al omului- omul poate să spună:-“ îl aleg pe Dumnezeu”- dar asta nu are valoare la El. “Cunoști tu care este calea spre vindecare ?” - absolut, și o cunoști și tu- cât de fericiți ar trebui să fim că am primit de la El această cunoaștere- prin Jertfa lui Hristos ați fost vindecați, prin rănile Lui suntem vindecați- prin Hristos care crește în noi! Și, sunt vindecați și cei care nu știu asta, cei “săraci cu duhul” sau cei din alte congregații religioase decât cele creștine- cei care sunt mădulare diferite în trupul Lui. Noi am vrea că numai mâinile lui Iisus să fie salvate (religia creștină)- dar trupul are nevoie și de altceva decât de mâini! Dacă o religie funcționează- a fost lăsată să se dezvolte de Dumnezeu- vezi Fapte 5.34-40- Gamaliel- are un anumit rol- nu trebuie să-l vedem noi. “Am mai scris că o anumită rugină trebuie să treacă prin foc ca să fie dată la o parte. (Ezechiel). Cunoaștem noi cât timp trebuie să se treacă prin acest foc ?” - da, cunoaștem din Biblie, cât timp ne aflăm pe pământ trecem prin foc- până la Judecată inclusiv, atunci vom intra în “Odihnă”- Dumnezeu se va odihni de lucrările sale- va intra cu toată creația în Sabatul sabatelor- cât timp ar fi iad- Dumnezeu nu s-ar afla în “odihnă”. “Cert este că focul nu este un tratament fără durere.” - “focul” este chiar viața asta, privește în jur- e destulă durere, e iadul- dar, ascunsă în el, crește Împărăția cerurilor semănată de Hristos- e Raiul în devenire. “Nu poți enunța că totul va fi ok. după Judecată- acest lucru nu va face decât să adauge la ne-veghere.” - oricât ar veghea firea pământească, numai cineva care primește duhul în firea cerească- poate veghea. Psalmii, 127.1- Dacă nu zidește Domnul o casă, degeaba lucrează cei ce o zidesc; dacă nu păzește Domnul o cetate, degeaba veghează cel ce o păzește. 2.- Degeaba vă sculați de dimineață și vă culcați târziu, ca să mâncați o pâine câștigată cu durere; căci preaiubiților Lui El le dă pâine ca în somn- - e vorba de “Pâine”, dată ca în somn- fără să muncească omul, fără să știe măcar - preaiubiții- nu sunt niște oameni- este firea cerească, ea primește creștere ca în somn- Înțeleg ce vrei să spui- nu cumva îndemn oamenii să păcătuiască- dar atâta timp cât voi i-ați speriat cu iadul- s-a oprit vreunul de la păcat? Din iubire ne oprim pe cât putem de la păcat, nu de frică. Și oricum nimeni nu poate face decât faptele pentru care a fost predestinat - fie pentru a exprima boala din el - fie pentru a purta boala, greutatea, poverile altor oameni- Dumnezeu nu judecă așa ca noi- noi suntem orbi- până ne luminează El. “Și voia Tatălui este ca noi să nu trecem prin foc” - voia Tatălui este să TRECEM prin foc, și nu să rămâna cineva în el,. să trecem pentru a fi restructurați, curățați, lămuriți. “dar depinde de noi.” - Dacă ar depinde de noi, noi am fi în control, și cine ar alege răul ? Dar noi nu suntem în control- prin firea pământeasca suntem supuși “dumnezeului acestei lumi”- “neființei”, și dușmani lui Dumnezeu- “omul vechi” alege răul; - iar Iisus a adus de sus ceva divin în fiecare om, acea esență divină o avem pentru că s-a jertfit Hristos să ne-o aducă, ea nu poate fi arsă este chiar viața veșnică și ea crește în noi.- prin firea cerească suntem supuși și-l exprimăm pe Dumnezeu- “omul nou” alege binele. Am o întrebare- voi care credeți că sunteți mântuiți, credeți că veți merge în Împărăție exact așa cum sunteți acum? - eu știu că sunteți mântuiți, ca fiecare om - dar numai o mică parte din voi- partea divină- va merge în Rai. Până la Judecată, voi încă exprimați firea păcătoasă- acea parte fără milă, fără iubire, fără lumină, fără adevăr. Iacov 2.13 căci judecata este fără milă pentru cel ce n-a avut milă; dar mila biruiește judecata.