Poezie
Indignare
1 min lectură·
Mediu
Indignare
Lasă-mi pricipiul frumosului în libertate,
Sub clarul dramei ce mă strânge
Într-un continuu gol înfășurat în bunăstarea
Către care tindem neîncetat.
Liber să transform gândirea într-un tipar,
Constrâns să îmi sugrum plăcerea,
Alunec printre cuvinte fără sfârșit,
Limbaj fără înțeles și totuși cu eseță.
Umanitatea stă în litere și moare în acțiuni.
00803
0
