Pălmuire
Canicula mi-a aruncat sufletul, departe, pe suprafața fructului oprit... sunt căldură interzisă... sunt fruct de vară târzie...
CDCristian Daniliucape
Există multe forme care se pierd la vederea ciocolatie a stâncilor, de pe care multe suflete s-au azvârlit în abisul colateral al apei . Există multe ape...
CDCristian Daniliuccimbru
Se zbate peștele în sosul mucegăit de roșii necoapte. Mii de fire de iarbă stau la pândă, e-atâta alb în jurul meu încât zăresc vântul care declină cerul.
CDCristian Daniliuconiric
În sticla de cafea încă mai domnește zațul. Pe-o masă stau așezate legumele lacrimogene... Ardeii galbeni îmi aduc aminte de asfințit, astfel încât, adorm.
CDCristian Daniliucdumnezeu
Tabla de șah îmi pare a fi farfuria din care Dumnezeu își ia cu tenacitate plictiseală. Piesele tablei de șah sunt doar simple instrumente de găurit papuci.
CDCristian Daniliucunivers dinamic
Liniile suple ale crepusculului sunt pentru mine mană cerească. Rând pe rând, moleculele parfumului franțuzesc fuzionează cu transpirația ființelor vii, torturate de biciul
CDCristian Daniliucexplicit
Am construit un poem al regretelor. Mă hrănesc cu bunăvoința lui Dumnezeu Am încercat să-mi sting setea din ce în ce mai mare sub păcatul culorilor. Dumnezeul meu m-a
CDCristian Daniliucinocent
Am încercat să-mi înec durerea dar lacrimile s-au evaporat sub canicula hidoasă a întunericului. Am încercat să-mi înec durerea privind apa murdară a raiului, strivit de talpa sidefată a
CDCristian Daniliucprivesc
Privesc bulele incertitidinii cum se zbat în otrava imoralității. Privesc speranța cum moare, ținându-se de firul imaculat al credinței. Privesc tot ce se poate privi dincolo de viață
CDCristian Daniliucneant
Mă înec în lacul timpului împreună cu visele mele, ramolite, pierdute în neant. Mă înec fiind obosit de robia sentimentelor – mii de suflete se îneacă zilnic din cauza motorinei. Milioane
CDCristian Daniliucînger
A apus soarele îngreunat de povara razelor fără margine. Au murit îngerii diavolului degenerându-se sub greutatea pensulei divine
CDCristian Daniliucb.b
Iluzia creată îmi provoacă frică... Cosmosul e atât de mare încât mă pierd în această lume a prafului stelar. Mă rătăcesc în această lume în care speranța supraviețuirii este, din păcate,
CDCristian DaniliucFara titlu
Pe străzile pavate cu durere se plimbă cei care nu au nevoie de hrană, cei care nu trăiesc din aburii iubirii. Pe străzile pavate cu durere se întâlnesc retardații spirituali care nu
CDCristian Daniliucipostaze angelice
Tablourile cu ipostaze angelice sunt în inimă... Imaginează-ți că în interiorul inimii este o expoziție de tablouri cu ipostaze angelice. Și imaginează-ți dezastrul provocat de bătăile
CDCristian Daniliuciluzie
Afară, cad petale din cer. În borcanul plin cu vise Există prea multă speranță (888). Astfel, încât el crapă Și se sparge. Iluzie: Afară ninge cu petale multicolore.
CDCristian Daniliuczâmbet improvizat
Sunt singur, încăperea micșorează lumina care m-ă percepe ca pe o lumânare. E prea departe icoana...pe frunte stigmata sângerând... Nu reacționez decât cu un zâmbet improvizat pentru o
CDCristian Daniliucsacru
Nu privesc icoana deși atârna greu de peretele camerei mele.................................................... E marți, e liniște, de ce e liniște?! Prea multa liniște, sever îmi trezește
CDCristian Daniliucspre andeliadă...
Un strigăt în zare, departe și poezia se naște în valurile mării
CDCristian Daniliucangeliada
Înger amorf de ceară sunt eu, tu demonul căldurii care topește materia obosită de păcat.
CDCristian Daniliuccrucificat
Nu privesc icoana deși atârna greu de peretele camerei mele.................................................... E marți, e liniște, de ce e liniște?! Prea multa liniște severă îmi trezește
CDCristian DaniliucHISLer
Au crăpat zidurile casei lui Dumnezeu, astfel încât s-au prăbușit peste bucățile de lemn gravate în cruci întoarse. Haosul a pus stăpânire pe cartea de veghe a creștinilor spânzurați de mâna
CDCristian Daniliucmolecula 10(ce?)
Molecula zace în cuibul de ceară al ochiului ciuruit de gândul că gheața se va sparge. Molecula zece dansează în secunda \"identică\" de la miezul nopții. Afară zboară luminile născute
CDCristian Daniliucarhanghelul durerii
Au căzut atâtea ziduri încât cerul suspină... Au căzut atâtea lacrimi încât fecioarele mor sub privirea malefică a întunericului. Au murit îngerii înecați de sângele preoților sacrificați de
CDCristian Daniliuc