Poezie
agonie...
1 min lectură·
Mediu
Mai da-ne Doamne primaveri
Să plouă-n suflete cu soare,
Că amânam de-atâtea ori
Sa oferim in dar o floare.
Un gând se-ntoarce iar in sine
Cand soarele bate-n fereștri:
De lumea e atât de mare
De ce atât de singur ești?
Cu siruri fine de cocoare
Iti scriu un cantecel hoinar
Repeta-l daca-ti face bine
Pune tristetii un hotar:
Sunt bogat dar n-am parale
Am pe cerul larg un soare
Am si vise,pot iubi
Cel mai drag cuvant e-A FI!
Tu esti eu iar eu sunt lume
De-as fi bun toate ar fi bune;
Eu sunt tu,ma vad in tine
De esti bine imi e bine.
E frumos si-i primavara
Sunt uimit ca-ntaia oara
Seve dulci in mine fierb
Dorul scolii pot sa-l pierd.
00980
0