Poezie
Muribundul
1 min lectură·
Mediu
Departe de lume vreau sa fiu
Vreau sa fug si sa ma-ngrop in pustiu
Arborii sa m-ocroteasca de vant
Iar noaptea prin padure singur sa cant.
Vreau ca noaptea sa-mi fie mama
Si s-aud cum muntele, fiu, ma cheama.
In inima naturii vreau sa traiesc
Vreau sa uit cum sa iubesc si sa urasc.
Imaginea stramosilor o visez prea mult
Vocea pamantului ma indeamna s-o ascult.
Cand ma tot cheama,cheama
Iar eu o urmez fara teama.
Libertatea de alte fiinte mi-a fost furata
Merg pe o cale de nimeni calcata
Ma indrept spre acea vrajita poarta
Ce de lumea asta o sa ma desparta.
Cand soarele ii va lumina pe cei nefericiti
Eu voi muri fara ca voi sa stiti.
Iar cand luna pe vazduh apare
Voi renaste in zare.
Sangele-mi curge clocotind in vene
Gandurile-mi ard si incep sa vad semne
De la tatal munte si mama noapte
Mi-au trimis vorba prin a frunzelor soapte...
Libertatea de alte fiinte mi-a fost furata
Merg pe o cale de nimeni calcata
Ma indrept spre acea vrajita poarta
Ce de lumea asta o sa ma desparta.
001.399
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Craciun Florin
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 184
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
Craciun Florin. “Muribundul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/craciun-florin/poezie/1819944/muribundulComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.