Poezie
sec
1 min lectură·
Mediu
sec
Noaptea se cufunda
In tulumbe de arginți
Aruncați în gheare netunse
De copacii cu miez maltrat..
Voi nășteați celelalte clipe
Iar ei le treceau prin moara gurii
fară de seamăn a lumii
Pe care Geea în zadar încerca s-o astupe
Dalbi și firavi hulubi croncăneau
Pierzând cașcavalul din pliscuri
În timpul în care urșii hrăneau
Vulpile cu pește din cozi pierdute.
Apoi ...se pierdeau
Și ...a, ... da... se reinventau
Sec și cumplit,dar...
Iată-ne azi privind,
Cu lacrimi ce mușcă surâsul,
la noi ,zombii roboți
mugind ritmuri de suspine
cu urechea la ziduri plăpânde
și apoi când murim?
Și de fapt când ,cum trăim?
Dar, oare când ne naștem?
001594
0