Naluca
Vreau sa traiesc doar in prezent Eu nu ma mai intorc in timp, Chiar daca simt ca esti absent Am sa te scot din al meu gand. Caci nu stiu ce ai urmarit Sau ce anume asteptai, Stiu doar ca mult
Prietena mea, poezia
Cand singura ma cred Tu esti cu mine, Iar versul ce il scriu E rupt din tine. Cand clipele-s prea lungi Iar viata mi-e pustie, Cuvintele ning pe hartie Si-n toamna aceasta tarzie Mai scriu o
Vis implinit
Amurgul iarasi venit Ca un indragostit la noi, E clipa ce-asteptam Nespus de mult visam in doi, Mereu sa ne plimbam Nicicand sa nu uitam de ce, In triste nopti tarzii Te asteptam sa vi,
Convingere
De ce pornesti pe drumul Pe care nu-l cunosti, E razbunarea telul Pe care ti-l doresti ? E stiu ca alta-n lume Tu poti sa intalnesti, Mai stiu ca tot ce este Femeie,
Insomnie
E noapte afara si somnul nu vine, Nu pot dormi, nu pot uita de tine. Cu visul pierdut in toamna tarzie Si gandul la iarna ce nu vrea sa vie Stau treaza si privesc pe geam Pana ce pasarile apar
Meditatie
Prin prisma amintirilor Privesc trecutu-ndepartat Caci sansa implinirilor In el mi-am ingropat. Mi-aduc aminte de tristetea Care mereu ma coplesea Dar cand te-am intalnit pe tine Nimic nu
Intrebare
De ce norocu-n lume S-a dat la oameni rai ? Traiesc frumos si bine Dar numai pentru ei. Nu daruiesc iubirea Nici mila pe pamant, Gandesc ca fericirea E pentru ei si-atat. Dar valurile
Speranta dreptatii
Am sperat sa gust din fructul acela Dupa care am tanjit toata viata. Acum, pot spune ca l-am gustat aevea Insa nu mai tanjesc si nu mai pot spera. Da, nu mai pot spera ca ea, Ziua de maine ce
Lacrima dreptatii
Din lacrimi ce in taina curg Pe-obraji nevinovati, Fa Doamne perle, nestemate, Cat muntii sa le-nnalti… Apoi cu ele sa plateasca Pe cei ce i-au facut Ca-n loc de tihna sa traiasca Infernul
