Poezie
Suflete - stele ale creației
1 min lectură·
Mediu
1. Suflete – stele ale Creației!
Infinitul il cuprind in sufletul pustiu(de gheață)
Iar viața, rău mă strânge în cercul purpuriu…(plin de speranță)
Frânturi si cioburi de fericire ….sparte,
Prevăd adesea atâtea vise moarte..
Se scrie fila vieții, din a vieții carte…
Umbre, intuneric, noapte, - pășim mai departe..
Speranță, lumnină, zi – cred în dreptate..
Adevaruri uitate într-un colț…sub o carte…
Ies din nou la iveală – transpuse – n fapte,
Nu pot uita vara placută si caldă,
Nici marea duioasă – vibrând – verde – albăstrui.. pastelată
Ce plăcut mă – mbie – și deodată …
Tu – mi apari în răsăritul de foc – și nu vei pleca niciodată..
Focul meu fi – vei pe veci – viața toată !
Faci parte din mine – ne pierdem în infinit
Fac parte din tine – ne contopim …- renaștem la infinit!
Infinitul cu iubirea nostră e – mpletit ..
Iubesc infinitul din privirea – ți de argint
Iubește – mi sufletul ce nu mai e pustiu – cuprins e de infinit!!!
Infinit al iubirii – galaxia speranței …
Plutim in neant – suflete – stele ale Creației!!!!
by prima-vera
00744
0