Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Omul din munte

1 min lectură·
Mediu
Bătrânul mi-a spus într-o zi :
- Mergi și caută-l pe omul din munte , fiule,
Mergi și caută-l !
Am fost uimit de vorbele bătrânului
Și în viață , hoinărind,
Am uitat de el .
Într-o noapte verde
A venit la balconul meu
O zână blondă , sau nuștiucum ,
Și mi-a zis :
- Mergi și caută-l pe omul din munte ,
Iubitule , mergi și caută-l !
Mi-am zis că trebuie să fie ceva
Cu omul ăsta din munte ,
Trebuie să fie neapărat ceva .
Am săpat tot muntele , l-am dinamitat ,
Apoi l-am urât , l-am ascultat
Dar n-am găsit omul din munte .
Am plâns muntele ,
l-am iubit …
și abia atunci a apărut .
- Fii câine !
Mi-a spus omul din munte
Și a plecat .
001.206
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
136
Citire
1 min
Versuri
24
Actualizat

Cum sa citezi

cosmin velea. “Omul din munte.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cosmin-velea/poezie/223510/omul-din-munte

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.