Proză
Destine împletite
- roman -
2 min lectură·
Mediu
Capitolul 16.
Când ajunse acasă, Dan constată că Amelia lipsea, dar nu-şi făcea griji din acest motiv, nefiind foarte târziu. Se aşeză liniştit la masă, în sufragerie, pentru a studia proiectul studentului său. Nici nu-şi dădu seama când intrase Amy în apartament, dar se trezi dintr-o dată cu ea în faţă, mergând cu rolele prin sufragerie.
- Ce faci, tati? Ai sosit mai devreme azi? Te-a lăsat nesuferitul ăla?
- Amy… Scumpo… Da, am sosit mai devreme, pentru că am puţină treabă, privi Dan sugestiv către dosarul de pe masă. Şi te rog să nu te mai plimbi cu rolele prin apartament!
- Bine, bine… zise Amy, aşezându-se pe un fotoliu, pentru a renunţa la role.
- În plus, te-am mai rugat să nu vorbeşti urât despre Sergiu, îi aminti tatăl, în timp ce ea se descălţa.
- N-am zis nimic urât despre el! se apără Amy.
- Oare? Ia aminteşte-ţi!
- Dacă l-am făcut nesuferit, nu înseamnă că am vorbit urât. Am spus doar adevărul.
- Amy!
- Off, bine, e prietenul tău; încerc să-l tolerez.
- Să-l tolerezi?! Cum, adică?! păru deranjat Dan de aceste cuvinte ale fiicei sale.
- Tati, parcă ziceai că eşti ocupat.
- Sunt, aprobă Dan, revenind cu privirea spre dosarul pe care-l studia cu atenţie. Dacă ţi-e foame, ai la bucătărie tot ce-ţi trebuie.
- Mă descurc eu, îl asigură Amelia, îndreptându-se spre bucătărie.
După scurt timp, adolescenta reveni în sufragerie. Tatăl ei îşi ridică privirea spre ea.
- Te-ai săturat atât de repede?
- Sigur, tati.
- Bine…
- Şi ce faci tu acolo?
- Nu te interesează!
- Bine, dar ai putea să-mi spui, insistă Amelia.
- Proiectul unuia dintre studenţi.
- Aaa… Unul dintre studenţii tăi; as la matematică!
- Exact.
- Care dintre ei?
- Valentin Rudelly.
- Cred că-l ştiu, tresări Amelia.
- Îl ştii, desigur, aprobă tatăl, adăugând: Te-ai aşezat lângă el, când m-ai vizitat.
- Aşa-i, replică scurt Amy, zâmbind cu inocenţă.
- S-ar putea ca acest băiat să ne însoţească în nord, spuse Dan, îngândurat.
- Interesant… aprecie Amelia, apoi se retrase visătoare spre dormitorul ei, lăsându-şi tatăl să-şi vadă liniştit de treburile sale…
001.736
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cornelia Georgescu
- Tip
- Proză
- Cuvinte
- 359
- Citire
- 2 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Cornelia Georgescu. “Destine împletite .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cornelia-georgescu/proza/14140512/destine-impletiteComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
