Wagner
Ce poți să faci cu sufletul tău mort? Nici la tarabă nu mai iei pe el un ort. Doar să-l împachetezi în straie vii, Să-i pui sclipici, zorzoane și bijuterii, Să-l dai cu-o umbră de spoială Și
Nu ai mai scris demult.
Nu ai mai scris demult, Oare te-ai despărțit de pana poetului rănit? Nu ți-ai mai scurs din sânge-n versuri, Prea nobilul tău suflet poate s-a primenit. Poate ai ajuns acolo unde Tânjeai
Blue butterflies
Nu plâng, te înșeli. N-am lacrimi sărate Doar dor rătăcit înapoi Și un lac calm, Și clipele toate, și îndoieli, Milioane de picături fără noi. Nu plâng Sunt doar lacrimi de lavă Din ochi
Privire
Privire Căpăstrul timpului Scăpat din frîu și nituri de argint începe să necheze și atunci doar el, blajinul ochi căprui al calului ce paște, ar mai putea să inverseze potcova spre
8
Trebuie să ne obișnuim să trăim cu mai puțin sânge, cu mai puțin aer, cu din ce în ce mai puțin timp.
O
Pe asfaltul dintre casă și mâine, timid îmi dau secundele de-a dura.
Y
Ieși din pielea ta de tigru neliniștit din emailul tău perfect de la dinți din negrul profund ce-l porți negreșit din tălpile tale fierbinți.
Bumerang
Ca un catarg plutește iubirea vasului meu scufundat. E înca acolo, să-mi clatine strigătul meu inundat. Ca bumerangul revin amintiri înapoi și ma izbesc neîncetat între sînii mei goi. Din
Boston-București
Nu mai am rabdare s-aștept. Pe aeroportul blocat de furtună, privirea îi alunecă-ntruna, pe sub turban, unui indian înțelept. Din sfera gândului meu așezat pe un scaun, traversez culoarul ce-mi
