Constantin Iurascu Tataia
Verificat@constantin-iurascu-tataia
„itataia”
Sunt născut la 1 martie 1929 în orașul Vaslui. Am urmat facultatea de agricultură din București în perioada 1948-1953 și am lucrat în instituții de proiectare și execuție lucrări de îmbunătățiri funciare pînă la pensionarea din 1990. Scriu epigrame și poezii de umor începînd din anul 1948 și sunt membru…
Vom azvârli caietele,
Banale pixuri și penițe
Și, până vin tabletele,
Ne vom întoarce la tăblițe!
Vali Slavu
Avem contemporani de vita
Ce-adopta piruetele
Fentand etapa de tablita
Si-nhata ferm tabletele.
Pe textul:
„Previziuni despre introducerea manualelor digitale" de Vali Slavu
Chit ca-i veche si greoaie
Iaca-ti spun pe-aceasta cale:
Draga domnule Tataie,
Mi-o-mprumuti pe-a dumitale?
Sorin Olariu
Ar fi un gest umanitar,
Că mintea mea, se poate spune
Ar fi transplantul necesar
Să scrii și tu catrene bune.
Pe textul:
„Onorariu la dentist" de Sorin Olariu
La concursuri românești,
Cum „venitul” nu e rău,
Pe Diviza îl găsești
Tot mai rar...la Chișinău.
Nicolaie Bunduri
De ce, se-ntreabă cei blajini
Te iei de creatori vecini?
Sau poate ți-a venit în gînd
Zicala cea cu "mielul blînd"?
Pe textul:
„Epigramistului- pesteprutean-Ion Diviza" de nicolae bunduri
Vali Slavu are-o boală
Care nu se mai tratează:
Bagă epigrama-n școală...
Chit că sunt agenți de pază.
Nicolaie Bunduri
I-ai punctat lui Slavu boala
Că mereu-mereu crează;
Dar ce vrei să spui cu "școala"?
Nu cumva că mai copiază?
Pe textul:
„Profesoarei Vali Slavu" de nicolae bunduri
De Toderașcu încântat,
Vă spun aici o vorbă mare:
La cât e el de talentat...
Ar fi păcat să se însoare!
Nic. Bunduri
Să nu te-nsori, bre Toderaș,
Să fii burlac e mai tentant,
Nu cred că ți-ai dori urmaș
Ca tine: un itinerant.
Pe textul:
„Confratelui Ioan Toderașcu" de nicolae bunduri
Merg la doctor, ca urmare
Jur acuma pe toți sfinții:
Portofelul din dotare
Mi-l voi apăra cu dinții!
Sorin Olariu
Este sigur că arginții
Îi-i vei apăra cu dinții,
Mai ales că-s numeroși...
Dar cu care? Cu cei scoși?
Pe textul:
„La stomatolog" de Sorin Olariu
Am tot curtat la viața mea femele
Și e plăcut, dar este și un bai,
Că niciodată n-am scăpat de ele:
Dac-ai vedea în urma-mi ce alai...
Gârda Petru Ioan
În ce afirmi cred că dreptate ai,
Că ai iubit femei destule, sute,
Și ai lăsat în urmă un alai
De nesatisfăcute...
Pe textul:
„Logică" de Gârda Petru Ioan
La indicațiile Președintelui
La Finanțe-n mod sinistru
Ponta, de-o să schimbe "banda"
Și-o să pună alt ministru,
Ce mi-e Tanda...ce mi-e Manda?!
Nic. Bunduri
Mai profund dacă-ar gîndi,
Premierul ar găsi -
Dacă-și cercetează banda -
Alt nătîng, nu doar pe Manda.
Pe textul:
„La indicațiile Președintelui" de nicolae bunduri
Ser... extracții… vată... freză…
Când le-adună astea toate
Chiar că-ți trebuie proteză...
Să nu-ți dai, cumva, pe spate!
Sorin Olariu
Din ce spui mata, apare
O idee năzdrăvană:
Sigur ai nevoe mare
De-o proteză craniană.
Pe textul:
„Onorariu la dentist" de Sorin Olariu
Dacă logica pretinde să am idei de intoleranță rasială sau etnică, sunt bucuros că nu am fost contaminat și eu.La vîrsta de 86 de ani sunt imun la ideile joase de intoleranță religioasă și degradante.
Pe textul:
„Unguroaica Rozalia Biro...ministrul culturii" de nicolae bunduri
La vârsta-treia viața-i grea
Și adevărul vi-l spun tot,
Ea încă poate, dar nu vrea,
Eu încă vreau dar nu mai pot.
Miloș Petru
Eu văd că ambii parteneri
În a lor viață anodină,
Au concordanță în păreri,
Deci înțelegere deplină.
Pe textul:
„Probleme de familie" de milos petru
Îi rog de-o chicinetă mică
Pe Sfântu Petru sau Apollo
Și rând pe rând, la o adică,
O să recuperez acolo.
Gârda Petru Ioan
Eu îți spun părerea mea curată
Care-ar fi soluția rețetei:
Partenera nu-i impresionată
De dimensiunea chicinetei.
Pe textul:
„Mobil(izat) la Cluj Napoca, 2014" de Ion Diviza
"Unguroaica Rozalia Biro...ministrul culturii"...Titlul intervenției semnată de Nicolaie Bunduri exprimă surprinderea semnatarului că o femeie de etnie maghiară poate să se exprime în dulcea limbă româneasă ba ,culmea, să fie capabilă să și scrie în românește.Ba cîte unul este pe deplin încredințat că în acest mod apără cu, săbii de oțel, sfintele hotare ale patriei și ființa națională!E trist că astfel de idei din secolele trecute mai pot să existe în capetele unor oameni serios școliți și capabili să înțeleagă concepțiile moderne privind toleranța etnică îndeosebi în domeniul lingvistic.
Pe textul:
„Unguroaica Rozalia Biro...ministrul culturii" de nicolae bunduri
"Unguroaica Rozalia Biro...ministrul culturii"...Nu credeam că în zilele noastre voi avea prilejul să lecturez asemenea titlu de comentariu. Știam că nici o cultură nu se restrînge în îngustele frontiere naționale, dar văd că m-am înșelat. cum poate un creier sănătos să conceapă că noțiunea de cultură se ghemuiește doar între frontierele unei țări?
Pe textul:
„Unguroaica Rozalia Biro...ministrul culturii" de nicolae bunduri
Recunosc mea culpa
Cer scuze că am greșit scriind "schprach" în loc de "sprach", cum este corect.
Pe textul:
„Ghinionul de a fi norocos, Gura Humorului - 2014" de Florin Rotaru
La festivaluri de epigram[
La concursuri, am dedus
Fenomenul cam ciudat:
Unii au ceva de spus,
Alții... doar de câștigat!
Dan Prundoiu
Cînd hotărăsc mai marii vremii
Să premieze copios,
Pe unii creatori, cu premii
Ei prețuiesc ce-i valoros.
Pe textul:
„La festivaluri de epigramă" de nicolae bunduri
Excelent catrenul cu "bani aruncați în vînt"! Poantă deosebită! Felicitări!
Pe textul:
„Mobil(izat) la Cluj Napoca, 2014" de Ion Diviza
Capra vecinului
Acest sindrom, din veac până-n soroc,
Ne obsedează, tern și monoton:
Tot credem că avem, de fapt, noroc
Atunci când au vecinii ghinion.
Laurențiu Ghiță
Mai bună capra vecinului?
Zicala nu-i reală pe deplin,
Cum te descurci în ipostaza tristă
Cînd capra păstorită de vecin
E ca a ta: perfect ghinionistă.
Pe textul:
„Cu noroc, de Humor!" de Laurentiu Ghita
În fuga pixului remarc cu părere de rău că am dat curs doar spiritului de cîrteală și mă simt vinovat. Am parcurs cu atenție cele scrise de Dan Norea și m-am grăbit să sar cu gura fără a aprecia cum se cuvine aportul său. Scrierile sale îmi plac foarte mult și apreciez îndeosebi acuratețe cu care folosește limbajul, cu exprimări rotunde și foarte îngrijite, calități pe care prea mulți le ignoră. În această direcție mărturisesc că mai întotdeauna am lecturat cum se cuvine intervențiile sale.
Pe textul:
„Auto-mobil către Cluj-Napoca" de Dan Norea
Chiar riscînd o "tragere" de atenție că mă iau de o creație de trei ori înstelată, nu mă rabdă inima să nu intervin. găselnița cu acoperirea ca însușire a telefonului mobil și casa fără acoperiș nu e de rangul lui Nae Bunduri, nici poanta cu învîrtirea casei după ingurgitarea unei tării. Reușite sunt doar catrenele cu "sala sașilor pierduți" (catren clasa una!) și cel care speculează reușit noțiunile "mobil-tabletă". Iar ultimele două de la secțiunea liberă alegere nu sunt nici pe departe de valoarea creațiilor obișnuite ale lui Nae. Îmi pare rău dacă aprecierea mea va fi socotită prea severă, dar Nae Bunduri m-a obișnuit cu creații de bună calitate mai totdeauna. Nu cumva nereușitele se datorează intrării în criză de timp privind termenul de trimitere la concurs?
Pe textul:
„Mobil și imobil " de nicolae bunduri
