Constantin Iurascu Tataia
Verificat@constantin-iurascu-tataia
„itataia”
Sunt născut la 1 martie 1929 în orașul Vaslui. Am urmat facultatea de agricultură din București în perioada 1948-1953 și am lucrat în instituții de proiectare și execuție lucrări de îmbunătățiri funciare pînă la pensionarea din 1990. Scriu epigrame și poezii de umor începînd din anul 1948 și sunt membru…
Nu m-am înșelat nici eu, ca și Dan și Florin, că dovedești o certă vocație pentru poezia destinată copiilor. Nu mai repet ce spune Florin că e de admirat naturaleța exprimării în versuri fluente și firești. Merită să cultivi în continuare această preocupare. Îți doresc succes în continuare, Vali!
Pe textul:
„Numărătoare" de Vali Slavu
(Nu e sacru ăst cuvânt,
Și vă spun care-i năpasta:
După-o vreme, și nevasta
Va fi iadul pe pământ.)
(Vali Slavu)
Vali Slavu, iată,
Fiind și soție
Îmi explic pe dată:
\"Știe ea ce știe!\"
Pe textul:
„un smoc de catrene" de Constantin Iurascu Tataia
(De la Boc, pentru că-i mic,
Mă cam ustură. Vă zic,
În alegeri viitoare
Voi vota unul mai mare.)
(Dan Norea)
Ce vei vota, pun întrebare:
Cunoști tu vreun pigmeu mai mare?
Pe textul:
„Guvernul, ca și nevasta..." de Dan Norea
E de admirat rîvna cu care Corneliu Rodean face eforturi considerabile de a scoate în lume texte create cu o exemplară acribie. Cu cîtă răbdare a citit opera marelui Eminescu și a găsit cele mai potrivite fragmente de poezie ce se leagă logic și generator de umor! Dragă Cornele, îți strîng mîna recunoscător că îmi procuri acum în amurgul existenței mele astfel de comori. Te rog să nu socoți acest mesaj al meu drept o mostră de patetism, te asigur cu toată sinceritatea că exprimă exact ce gîndesc și mai adaug că sunt bucuros că suntem contemporani. Să ai parte de bine, dragă Cornele!
Pe textul:
„Din Eminescu... (3)" de Rodean Stefan-Cornel
\"Ca vân-TUL pe cărăruie...\" Așa trebuie să cadă accentul în românește?
Pe textul:
„Similitudine" de Ion Rășinaru
(Cred că altul e misterul
Deci, o să prezint aici,
Cât de-nalt e premierul...
Și ce știu de cei pitici.)
(Nicolaie Bunduri)
Eu am ceva de comentat:
Ce, dacă Boc e , dragii mei,
Un prim ministru mic de stat?
Cei dinainte-au fost pigmei!
Pe textul:
„Guvernul, ca și nevasta..." de Dan Norea
Lui Ion Ruse, apropo de pledoaria sa sprijinind importanța obținerii de \"stele\":
Succese au, notorii
Cei care stele vor;
Pot spune cititorii:
\"E vai de steaua lor!\"
Pe textul:
„ Mândrie familială" de Ruse Ion
(\"Balade\" vesele și triste
I-am scris lui nenea Orășanu,
El, le-a respins. Și \"acatiste\"
Îi scriu acuma cu toptanu\'!)
(Iulian Bașoldea)
\"Balade vesele și triste\"
I-ai scris mereu lui Orășanu
Și n-aveai tonuri pesimiste
De le scriai ca Topîrceanu.
Pe textul:
„acatiste" de Basoldea Iulian
(Confirmă zeci de critici literari
Și fel de fel de fani și exegeți,
Poeții sunt bețivii cei mai mari,
Dar nu-s bețivii cei mai mari poeți!)
(Laurențiu Ghiță)
Poeții sunt și cărturari
Și-n consecință pot fi ghizi:
Nu trebuie să fie mari
Căci vinu-i face mai lucizi.
Pe textul:
„Adevăr adevărat" de Laurentiu Ghita
Vali dragă, cu ce suflet gingaș de copil ești înzestrată! Am observat de la poezioara cu ROGVAIV că ai vocație pentru versuri destinate celor mici. Nu mai repet remarcile celorlalți agoniști, e destul să-ți spun că sunt întru totul de acord cu judecățile lor. Și sunt convins că ușurința ta de a versifica în ritm vioi, specific copiilor te va ajuta să faci pași cu cizmele de șapte poște și în epigramă.
Pe textul:
„Înviorarea de dimineață" de Vali Slavu
(Din statisticile care
Sunt făcute de bărbați,
Nu găsești o fată mare
Nici sub poale de Carpați.)
(Valeriu Cercel)
Am o nedumerire mare
Și-ntreb, cu toată deferența:
De ce vor unii \"fata mare\"
Când mult mai bună-i experiența?
Pe textul:
„Sexul la români" de Valeriu Cercel
(Aplică permanent rețeta
\"Ce nu omoară, întărește\"
Și-ncearcă zilnic, cu pipeta...
Într-un final, chiar reușește.)
(Dan Norea)
Nu-i potrivită-această asociere,
Cu soțioara, dacă judeci strict
Mai ai și oaze de conciliere,
Dar cu Guvernul - permanent conflict.
Pe textul:
„Guvernul, ca și nevasta..." de Dan Norea
(Va-mbratisez, en gros, mereu...
Nu pot, pe rand, pe fiecare,
Desi ma simt in largul meu...
Fi\'ndca ma aflu la STRAMTOARE.)
(Gârdea Petru Ioan)
Chiar dacă nu ai pus diacritice, nu mă rabdă inima să te iert
Nelule, eu sunt contrariat
Și nedumerirea mea e mare:
Te plângeai că ești cam strâmtorat
Dar îți faci concediul la Strâmtoare!
Pe textul:
„Prietenilor agonisti" de Gârda Petru Ioan
Stimate domnule Filip, mare dreptate are Florin Rotaru în apreciere sa. Aceste aforisme sunt cugetări de înaltă valoare și fără îndoială că surclasează calitativ catrenele pe care le-ați postat în urmă cu cîteva zile și la care am intervenit cu o epigramă înțepătoare. Vă rog să mă credeți că lectura celor 19-20 de cugetări prezentate mi-a procurat o adevărată satisfacție spirituală. \"Păcatul\", \"Moarte ușoară\", \"Abținere rezonabilă\", \"Valoarea meritelor tale\", \"Atenție\", \"Avantajele riscului\" sunt excelente ca valoare și spiritualitate. Iar în elaborarea de catrene, mai ales cînd se doresc și epigramatice, fără supărare, va trebui să mai exersați. Vă spune asta un om trecut și el de 80 de ani, care cultivă epigrama de peste 6 decenii și totuși mai are de învățat în domeniu de la epigramiști mai tineri dar mai talentați. Și aflați că în mica noastră comunitate de epigramiști George Zarafu nu reprezintă un model deosebit, mai ales pentru că în paginile publicațiilor Rebus admite publicarea unor texte foarte slabe cum sunt cele ale lui George Peacu, Gheorghe I. Gheorghe,Gh. Popescu Ger și alți veleitari. Și le plasează alături de grupaje de epigrame superioare calitativ ca acelea scrise de Nicolaie Mihu, Ion și Eugen Pop,Costăchescu. Să știți că abia aștept să mai reproduceți cugetări și aforisme originale care mărturisesc prin calitatea lor, o minte sclipitoare și deosebit de înzestrată.Să aveți parte de sănătate deplină vă dorește Constantin Iurașcu-Tataia.
Pe textul:
„Filipisme" de Filip Tănase
Nu-mi dau seama pe ce meleaguri am hălăduit că nu am citit acest nou text extraordinar de bun în ziua cînd l-ai postat. Minunată alegorie ai realizat pornind de la basmul clasic. Aici recunosc talentul incontestabil al lui Atropa și măestria ei de a broda jocuri surprinzătoare ale verbului. Ultimele texte (acesta și cel din serialul cu Bulă) mi-au creat o mare satisfacție cerebrală. Să-ți țină Dumnezeu harul ca să mai delectezi pe contemporanii tăi cu astfel de sclipitoare texte.
Pe textul:
„Povești de dragoste" de Atropa Belladona
Carmen, ești o persoană deosebită că nu ții cont de blestematul orgoliu uman. Am intuit corect că ai o structură psihică deosebită
Mă bucur că ai luat ca atare observația mea dar nu mă așteptam să fii chiar atît de radicală în reacții, să elimini total textul. Probabil că după ce l-ai recitit nu ai mai avut mulțumirea sufletească ce s-ar fi cuvenit. Spune-mi dacă asm nimerit în raționamentul meu. Tataia
Pe textul:
„ Pensia, mânca-o-ar puii!" de Atropa Belladona
Dragă Carmen, te rog să nu te superi că sunt mai aspru în judecăți. M-ai înnădit (sper să nu te supere termenul tipic moldovenesc!) la teme și subiecte surprinzătoare și inedite iar cel pe care l-ai postat sub acest titlu nu-mi place, nu este de nivelul tău. În afară că dezvoltă o temă arhicunoscută din bancurile ieftine e diluată într-un mod necaracteristic ție. Cine se supără îi cade nasul, cum spuneam cînd eram copii!
Pe textul:
„ Pensia, mânca-o-ar puii!" de Atropa Belladona
Dragă Carmen, intuiția nu m-a înșelat: ești o umoristă de anvergură și observ cu satisfacție că amprenta a devenit adevărată trăsătură. Am devenit obsedat de titlurile scrierilo tale. Uneori mai expediezi în viteză trama dar farmecul prozei tale răzbate prin toate încheieturile. Să dea Domnul să fii mereu în priză și nădăjduiesc să țin cît mai curînd în mînă volumașul proiectat. Tataia
Pe textul:
„ Interviu cu vărul Bulă (I)" de Atropa Belladona
Nu-i contest sursa de inspirație și nici întîmplarea ce a generat poanta. Am îndoială privitoare la conjugarea verbului \"a da\" la perfectul simplu. După regulile gramaticale pe care le respect eu, știam că se spune corect \"dădură\" și nu \"dară\". Poate că nu sunt suficient de informat și aștept explicații de la cei ce stăpînesc mai bine gramatica decît mine.
Pe textul:
„ Mândrie familială" de Ruse Ion
Vali, de cînd mi-ai destăinuit intenția de a scrie un eseu privind soarta mineritului și a minerilor, ca segment al societății copleșit de tot felul de prejudecăți și de judecăți pripite am intuit că vei da la iveală un material de mare valoare socială și artistică. Se cunoaște că ai dus viață printre acești robi ai subteranului datorită muncii cărora s-au pus bazele industrializării României și a dezvoltării țării pe baze moderne.Datorită muncii lor îngrozitor de grea și abrutizante am izbutit să electrificăm țara, să încălzim de bine de rău chițimiile noastre de la blocuri, să se furnizeze o parte din energia necesară producției de bunuri. Așa cum a fost concepută în acei ani, de copiere a aberațiilor unui sistem social utopic denumit socialism. Azi tot ceea ce s-a încropit de bine de rău în acei ani huliți de o parte din contemporanii noștri a fost prefăcut în nimic, s-a demolat sistematic ceea ce se făcuse mai bine și urmașii lacomi ai foștilor activiști au înstrăinat tot ce era bine făcut și au delapidat nepedepsiți bruma de avere ce o acumulase amărîtul nostru de popor. Subscriu întru totul la comentariile cuminți ale preopinenților, îndeosebi la judecățile mature ale lui Ion Burhan. Iar așa numitele mineriade, termen născocit de trepăduși ce făceau pe gazetarii în acea vreme, au fost cum bine se știe, niște manevre perfide ale unor parveniți politici dornici de căpătuială.
Eseul tău este un act de curaj și totodată o evocare emoționantă a lumii de desmoșteniți ce au lucrat în minerit. Ceea ce a văzut fiica ta în Bavaria am avut prilejul să văd și să mă conving din vizita ce am făcut-o lui fiu-meu ce s-a stabilit în Wales, locul marilor frămîntări de pe timpul lui Margaret Thatcher: azi e o zonă minunată în care în locul munților de steril scos de sute de ani prin minerit vezi peste tot coline înverzite și împădurite iar populația actuală duce o viață normală și echilibrată. Te felicit pentru curaj și de asemenea pentru harul cu care ai elaborat acest eseu.
Pe textul:
„Ziua Minerului, o zi a rușinii?" de Vali Slavu
