Suferinta si tacere

Suferință și tăcere

Stau și mă gândesc,în liniștea nopții,

Cum aș putea să las o ultimă dorință

A sufletului meu, din umbra întunecată,

Către lumina vieții, el să se întoarcă.

Și doar pentru o clipă de-ar fi să se întoarcă.

Eu unde să mă ascund ,când el o să sosească

E rece ca gheața, dar dur ca diamantul.

Nici focul nici apa nu îl pot atinge.

Păgân și singuratic străbate umbra nopții

Cu cine să vorbească, dacă se tot ascunde.

Nici vântul nu-l simte ,dar nu îl ocolește

Purtândul în vârtejul ce nu se mai oprește.

O rază de lumină în cale-i se ivește,

Dar unde se oprește ,nici eu nu pot spune.

Ci sufletul alege ce drum o să urmeze:

O viață tristă și o lume păgână

O viață nouă și o lume mai bună.

GABRIEL