Cresterea spirituala- rezultatul indelungatelor eforturi morale de cautare , de insusire , de constatare...

Spiritul este un catharisis (purificare a spiritului cu ajutorul artei prin participarea intensa la fenumenul artistic ) al trupului , daca n-ar exista spirit , corpul omenesc ar pluti in deriva prin viata , spiritul creeaza principiile gandirii care conduc , organizeaza si transfigureaza existenta . Pentru starea de veghe a omului , gandirea sa este ca o insula in mijlocul valurilor de impresii , de senzatii , de sentimente spre care se indreapta viata sufletului . Cu o impresie sau o senzatie am terminat pana la un anumit punct , atunci cand am inteles-o , adica atunci cand am conceput o idee care s-o clarifice. Pentru dezvoltarea vietii spirituale a celui ce mediteaza este deosebit de util sa cunoastem dispozitia sufletului rezultata din oscilatiile vietii interioare. Pentru el aceasta este o metoda cea mai sigura de a simti contactul cu lumea spirituala contact nascut nemijlocit si imediat din meditatia sa. Or, un astfel de sentiment este un rezultat sanatos al meditatiei si el ar trebui sa-si radieze puterea sa asupra intregului cuntinut al restului starilor de veghe , totusi nu in sensul persistentei starii meditative ci in sensul unei insufletiri resimtite ca o influenta datorata meditatiei. Pentru a intelege cat ma bine aventura umana , trebuie sa rezolvam exercitiul liber al fanteziei , in care realul e doar un simplu pretrext , un obstacol spre lume despre care stim ca exista , dar pe care n-am vazut-o sau n-o putem vedea...