Poezii

Nu te poți căsători cu o fată pe nume Curcubeu. Ea zâmbește din toate culorile, iar pielea ei este fină ca mătasea. Ce să fie?! Ce să fie?! M-am îndrăgostit...

Mi-ai propus o pauză la iubire. Ai zis:\"Hai să ne prefacem că mâine nu mai există, iar de poimâine să ne continuăm existența liniștiți și senini.\"

Mai puternic decât iubirea ai fost tu... Tu și vorbele tale care-mi cereau să plec. Tu și trupul tău care ardea de dorință. Tu și seara cu vin roșu, sec, plină de promisiuni. Tu și

Am sa scriu un poem pentru flori, pentru căței și pentru mâțe -numai din plictiseală- și am să tac precum toți peștii din adâncurile apelor, care nu au somn, apoi o să tac din nou și în cuvinte

Am plans si o lacrima caramizie mi s-a scurs pe obraji, lina ca o mangaiere. Am tresarit si mi-am zis: Dar,... lacrimile nu mangaie, lacrimile dor si lacrimile nu sunt caramizii. Am

Te-am zarit-faclie luminand intunericul meu si cu linistea mea am sorbit tacerile tale. Ni se ghemuisera sufletele langa focul ce dansa fantomatic, albastru.

Am trantit cu zgomot usa sufletului (ce devenire ciudata a catifelei care se face tandari!) si asa, ca din gluma, inconjurati de albul zapezii de martie, mi-am recunoscut slabiciunea si ti-am