Poezii

La fuente de tus lacrimas Ha apagado la sed del dolor, Mi presencia a tu lado,ha curado Las heridas del amor. Tu alma roto se sume En el calor de mis labios, Y

Eu, statuia cea de gheata, Ma topeam de-a ta iubire, Tu m-ai readus la viata, Ucigand moartea din mine. Si din marmuri inviam Sub privirea ta de inger, In

Dupa atâta timp,eu mà întorc la tine Crezând ca iubirea ta e vie pentru mine, Dar destinul ce odata ne-a unit, Acum prin suferinta,tot el ne-a despartit. Si de departe vin,