Poezie
Contemplând vremelnicia
1 min lectură·
Mediu
În linişte răsare luna,
Luminile se sting pe rând;
Doar un greier singuratec,
Țârâie din când în când.
Din adâncuri ne'nțelese,
Se iveşte câte-un gând;
Iar eu stau cu cartea-n mână,
Recitind acelaşi rând.
Contemplând vremelnicia,
Ascunsă după fereastră;
Tremură în briza serii,
O muşcată roşie-n glastră.
La lumina pală a lămpii,
În aşa blândă tăcere;
Zbenguitul unui flutur,
Mă trezeşte din visare.
Printre ițele poveştii,
Rătăcit un fir cărunt;
Cu un tremur închid cartea,
Frământările le-ascund.
Cât aş vrea ca-n astă noapte,
Timpul să-l opresc în loc !
În pridvor să-ți aud paşii,
Să reluăm al nostru joc.
Cu pleoapele tremurânde,
Mai înalț o rugăciune;
Simt o tandră mângâiere,
Şi adorm visând la tine.
001.720
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Claudia-Ramona Codau
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 115
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
Claudia-Ramona Codau. “Contemplând vremelnicia.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/claudia-ramona-codau/poezie/14147422/contempland-vremelniciaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.