Obsesiile timpului trecut
Zâmbet de tristețe, clipe de tăcere, Ora înserării fără mângâiere. Vânturi înghețate, răscolind în suflet Mișcătoare cețuri, tăinuind deșerturi. Tâmple-ncărunțite, defilând prin
Copacul interior
Aseară am mirosit adânc o ramură de cireș înflorit Și-am inspirat-o din greșeală Vesel și neașteptat ea a rodit în interiorul meu Iar astăzi dimineață am adunat în căușul palmelor Primele
Alchimia adevărului
Plouă din cer cu ierburi și fluturi Pământul însângerat se destramă în alchimia unui nou început Gânduri condensate în culori Străbat văzduhul transparent Sentimentele se nasc în forme
Căutare
Spații vaste, nelocuite se închid în cercuri Și eu le înghit una câte una Ca pe niște tablete pentru neliniște și uitare Adâncul ființei mele se dilată la nesfârșit Iar eu în căutarea unei
