Nu îți dau respect...

Nu îndrăznesc să cer respect când văd că nici voi nu vă suportați; eu vă laud, voi vorbiți pe la spate, eu vă cânt, voi mă strigați pe la spate, vă cred un zeu, îmi duceți numele în deșert. Vreți să criticați? Uitați-vă la voi întâi, și cu siguranță vă veți vorbi singuri. Întrebați-mă înainte de a mă bârfi, și veți afla adevărul. Nu mint, nu am mințit și nu voi minți niciodată! Îmi aduceți trecutul în revedere, și voi ați uitat ce căcat ați mâncat înainte să cereți respect! Vrei respect? Ia respect! Þi-l scuip cu ură și pasiune pentru că datorită ție am învățat să mă apreciez! Mă iubesc și nu mi-e rușine cu nimic! Mai bine te-ai întoarce la lopata de balegă din care savurai cu atâta foame ultimul rahat înainte de toate! Tu ți-ai găsit să vorbești, când nu te găsești pe tine! Eu mi-am găsit să îmi pierd cumpătul!Zâmbet fals ai avut de când ți-ai pierdut duhul, ți l-a luat îngerul, reîntâlnește-ți zâmbetul modest dinaintea vieții vieților tale! De ce nu te apreciezi pentru ceea ce ești? De ce îți apreciezi țoala când tu ești goală în suflet? Cântă-ți fericirea și învață să întrebi! Cunoaște-ți psihologia inimii, întreabă-te, întreabă-ne! Nu rosti cuvântul în neștire! Nu învăța aproapele la minciună! Te-am iubit pe tine, da, dar acum mi-e scârbă de părul tău blond!