Poezie
Bubi
1 min lectură·
Mediu
În oraș, în centrul mare
Printr-un zgomot de motoare
O blondină principesă
Se plimba cu Bubi-n lesă.
Hâț încolo, hâț încoace,
Lui Bubi gura nu-i mai tace,
Și deodată fără veste
Rupe lesa și-o tulește.
Și umblând ca un holtei
Pe cărări și prin alei,
Într-un parc cu iarba mare,
De-te-nas, c-o arătare.
Mă jegosule împuțit
Ce prin iarbă stai chircit
Tu ești om sau ești hâldău,
De miroși așa de rău?
Ce zici mă? Câine maidanez
Că ai blană de obez
Și te crezi că ești boier?
Tot potaie ești mon cher!
*Mă!! Omu’ lu’ călcâi crăpat
Cu parfon de pipi dat.
Loază de viroagă ești,
Și-ți mai arde să vorbești?
Eu nu-s câine maidanez
Eu duc viață de burghez,
Nu te uiți așa la mine,
Că am sânge albastru-n vine.
Eu am vilă, nu hambar
Nu-s ca tine boschetar,
Eu am baie și pătuț
Tu... tot a baltă miroși, puți!
Boschetaru’, amărât,
Și profund dezamăgit
Băgă capul iar în iarbă
Și-și șopti încet în barbă:
Ai dreptate, boier potaie
Unde vrei să fac eu baie?
C-am ajuns al nimănui,
Sub cupola cerului.
* George Stanca – articol ziar Click
001.067
0