Poezie
Trebuia să îmi păzesc armele bărbătește
aventură
1 min lectură·
Mediu
Ca să dovedesc că merit domnița
Mă uitam din când în când
În locul unde ar fi trebuit să fie ea
Dintr-o dată parcă m-am simțit privit
Și prima impresie a fost
Că ea îmi transmite mesaje
În Codul Morse cu oglinda
Dar ce oglindă că parcă strălucea
În direcția cu țintă capul nu inima
M-am mai liniștit când iubirea ei că alica
A trecut pe lângă urechea mea
Și m-a adus cu picioarele pe pământ
Dar pomul era în aer
Și îmi făcea semne să trec la loc
Am înțeles să nu mai curtez cucoane mult peste nivelul meu
Mi-am adus aminte că asta odată gândeam și eu
Și mi-a folosit în viață
Reușeam să simt iubirea în felul meu
Am aflat dacă mai trebuia că iubirea e frumoasă
Doar cu fete educate de casă
Nu a celor morse transmițătoare
Deoarece cu glonțul pregătit ca pe țeavă
Și trifoiul meu cu patru foi e otavă
0114
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cristian Florentin
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 156
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 23
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristian Florentin. “Trebuia să îmi păzesc armele bărbătește.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/chiri02/poezie/14205421/trebuia-sa-imi-pazesc-armele-barbatesteComentarii (1)
Autentifică-te pentru a lăsa un comentariu.
GPGPGeorge Pașa✓Nu știu de ce ați retrimis textul. Fiindcă numele dumneavoastră este incomplet, textul nu poate ieși din pagina de autor, indiferent dacă este ceva mai reușit decât ceea ce trimiteți de obicei. Conform regulilor, putea fi și respins. Când v-ați înscris/ reînscris pe site, presupun că ați citit și regulile acestuia.
0