Jurnal
visez
2 min lectură·
Mediu
M-am hotarat sa visez ordonat, nu asa amestecat, cum mi se intampla mie in somn.
Micimea detaliilor de peste zi prinde un soi de contur noaptea, pe care trezindu-ma, il deslusesc cu usurinta si-mi zambesc...lumea ma crede nebuna.
Aiurea!
Acum insa vreau sa visez altfel. Imi aleg decorul si personajele.
Ma desprind pe nebanuite de durerea de inima si-o transform intr-o vibratie sufleteasca noua,acrisoara, dar pe care mi-o asum cu toata convingerea.
Si incep sa ma visez vesela, nu trista.
Si-n visul asta cel mai frumos e ca nu stau la nici o coada, nu astept nimic, nu trebuie sa am RABDARE.
Rabdarea nu-i o virtute, clar!
Fie la altii, ca prietena cu ea eu nu stiu sa fiu!
...revenind,
tot ce-mi doresc mi se intampla si culmea, fara sa stiu ca mi-am dorit.
Primesc dezmierdari de care habar n-aveam c-as avea atata nevoie...si zbor un pic..desi aripile nu prea m-au atras niciodata
...si-mi creste parul..ce dor mi-era si de el!
Si zambesc curat ca o pisica si sunt generoasa!
Asta da vis!
ma incalzesc rasetele altora, ma ingrasa lumea mancand in juru-mi, ma odihneste somnul lui si ma doboara natura unor ganduri triste pe care inca nu i le pot deslusi..voi putea vreodata?
Si vreau sa cred in Dumnezeu in vis..macar in visul asta..si apuc sa-i multumesc pentru TOT.
Nu stiu daca sa mai zic si Amin, dar cred ca m-a inteles oricum.
Trebuie cumva sa si sparg visul asta, ca doar ma pretind o realista.
Asa ca aleg sa ma sfaram in palma-i mare, sa-i mai fur un zambet in intuneric si ma trezesc.
Noapte buna, copii!
002780
0
