Poezie
Plictis
1 min lectură·
Mediu
Stam langa-l meu geam
Era spart...eu nu credeam
Ochii mei rosii trepidau
In locul geamului pe care stau
Cu capu-ntre urechi stateam
Buzele-mi arse imi muscam
Manutzele imi stau uscate
Picioarele...undeva departe..
In coltz mutate
Aerul cremos din camera mea seaca
A inceput ca sa imi placa
Am ametzit putin...sunt beat
In visul care l-am creat
Era cosmar, nu era vis
Caci sufletul mi-a fost trimis
In creierul plin de plictis
In gandurile de abis...
In lumea celor plutitori
Acol\' unde tot timpu\' mori
Si iara mori si iara mori
Si din cosmar nu te mai scoli...
013363
0