Poezii

Hai sa pornim inspre vacante pe jos, cu un bagaj sumar, de citeva cuvinte, dresate pe vara sa minta frumos. Iti dau frenetica iubire, pe lama de cutit, devoratoare , oarba, cu cheltuiri

repetabilul si irepetabilul joc in doi in cerc in patrat in triunghi neconjugal desigur in linii frinte joc de-a saritul intr-un picior sarituri peste noi sarituri de pe fix doamne ce

Ning petale de flori, Vremea-i incerta , tirzie, Aripi cu plumb si lesie Cad pe pamint , uneori. Esti singur in casa, Singur cu tine, Nimeni nu pleaca , nu vine, visezi o mireasa Cum n-a

Trebuia , din pudoare, sa-mi tac cuvintele si-atunci le-am spart ca pe nuci intre dinti- o,gustul cuvintelor verzi din nervura de nuca- pina mi-am inghitit dintii frinti, unul cite

Nu ma mai pieptan cu vise, in carne nu-mi mai locuiesc cinice aschii de dor compromise. Nu mai secret in nestire profunde febre in noptile polare si marfare pline ochi cu iubire. Nici dor

Drumul mergind. A fost?E-nainte? Adevaru-i in gest. Numai ticalosia are nevoie de cuvinte. Mai innoptind. Nasc fluturi din ploaia marunta. Liliacu-i ascuns. Privighetoarea mai

Sa fii tinar inseamna sa cresti Mai inalt,spre virful de munte, Inseamna sa stii sa-nfloresti Din seva curata,fierbinte, A gindului trecut ca o punte Intre tine si mine,intre mine si el, Intre

Puteam sa fiu mai mult decit atit? Puteam.Si-am fost metafora iubirii rostogolita-n curcubee fara rost strivite sub calcii pe cerul gurii mohorit si amarui.

Se-ntunecase de la rasarit, abrupt,in ziua-aceea, iar noaptea ce-atit o iubisem, cadea ca o gheara incinsa peste inima mea. Si eu ma gindeam,ca femeia, ce palida e si ce sluta rinjind ridata

Fa-ma,Doamne tot ce nu-s Si iarta-ma de ce-s in plus Fa-ma cuvint,sa-mi fie dor de tacere, Fa-ma-mplinire.sa-mi fie dor de durere, Fa-ma piatra,sa-mi fie dor de patimi, Fa-ma

Iubesc diminetile-albastre cu zori senini revarsati peste pleoape, iubesc cintecul ciocirliei cind suie-n spirala spre cer sau cade in ape, iubesc iarba ce se inalta sfidind anotimpuri si

Visele mele de printre luceferi,ingeri si stele, atinse de tine deveneau castele, tu le faceai mere, ca,inchise in coaja, sa se coaca,sa astepte,sa spere. Dar in atita graba, vrei-nu

In glezna stinga-i ochiul tau rotitor, in glezna dreapta-i ochiul meu ce-asteapta. Tu intelegi partea dreapta a lucrurilor, eu partea stinga a lor. Ne-ncrucisam o clipa prin chiasma si stim

Mai cati intelepciune,vei dobindi putin Desarta indoiala,abilitati de stil. Ecou desavirsirii,spre-a deveni deplin, Parelnica-i zidirea pe un tarim steril. Nu-i lesne-a nici iubi,nici

Danseaza cu mine,danseaza, Pasii ii stim,ii stim pe dinafara, Stringe-ma-n brate,stringe-ma tare, Pina ma doare.Vreau sa ma doara. Zdrobeste-mi asteptarile de pieptul tau, Sa ma preling lichida

In catunul tau indepartat uitat de lume si de Dumnezeu, in poala muntelui culcat, sa vin de buna voie ca sa iubesc,asa cum se iubeste, simplu,omeneste, un zmeu, jumatate balaur,jumatate

Cind toate-mi vor fi fiind deja cunoscute, cind nu voi mai putea iubi si-n carnea mea doar geru-l voi simti un dinte cum isi mai ascute, am sa ma rog la Dumnezeu sa-mi lase ceva din tot ce-a

Sa inchinam un pahar de vin de sarbatori si-aniversari sau fara motiv,uneori, sa iti sarut lumina din privire, sa-ti fiu eu vinul din pahar, tu sa ma sorbi pe indelete, iar si iar, si eu

Ne-am intilnit din nou pe scara de serviciu unde,cindva, din joaca sau capriciu, reinventasem iubirea care credeam ca ne va salva. Ne-am regasit fideli noua insine aproape la fel: eu,fericita

Stateam rezemata-ntr-un cot si te priveam dormind linistit, iti urmaream linia fetei, credeam ca stiu tot despre tine. Iti citeam in joaca in palma, eu-ratacire, tie-devenire. Mi-era atit de

Motto:\"Tu esti acolo unde e vesnic primavara Si unde nu se poate muri a doua oara.\" C.V.Tudor -Lui Robert Dobrescu,prieten drag- Intre

Mi-e gindul ros si fragmentat de tot, mi s-a impotmolit in vorbe gura, pe suflet s-a depus,in straturi,zgura si-mi vine inima din piept s-o scot ca pe-o anexa inutila si bizara, ba chiar

Mi-adun de pe zari fiinta-mi lichida, Staruitoare,cronica,precisa si severa Si,intre marginile ei,neintrebata si perfida, S-a strecurat,inchisa ca-ntr-o sfera, Lumina unor ochi vicleni,egali si

Ca o scrisoare scrisa-n fum, Cu randuri ilizibile,incerte Si ratacita undeva pe drum, Lipsindu-i datele concrete, Iubirea ta promisa,asteptata, S-a risipit pe cand

Cum as putea sa mi te scot din sange, Cum as putea sa nu mai simt in mine Suflarea ta de gheata si sufletul cand plange Neamplinit si zdrentuit de acele din tine? Cum as putea sa-mi iau

Nu stiu de ce acest miros ma inneaca: Mirosul de toamna,miros de pustiu, Astept ploaia sa vina,sa treaca, Sa ma spele pe suflet, tarziu. Nu stiu de ce-mi sunt familiare Aceste zile

Acid pe rani,amurg pe viata, Trec clipe mute,singure,tarzii, Astept un semn,astept sa vii: Eu nu te pot vedea prin ceata. Mi-ai stat in fata un minut Si nici nu te-am putut privi. Era-n

M-am risipit in mii de fantome ducindu-se,-ntorcindu-se, asemanatoare cu mine, la marginile unui vis torcind, ingenuncheate,supuse, imagini apuse ale unui multiplu de gind, castel in

Saruta-ma cu guri de foc, Saruta-ma sa ametesc, Saruta-ma sa am noroc, Saruta-ma si spune-mi te iubesc. Saruta-ma cu viata ta,cu toata, Si stele vor tasni din mine, Cat esti de rau si rece

Daca-as putea,as vrea sa ard, Sa ma topesc,sa sufar,sa tresar Si, ca-ntr-un vis,printr-un hazard Din visul meu,in viata ta sa sar. Tu nu esti vinovat de zi, Tu nu esti vinovat de

Ca o cometa ai fost, stralucitoare, a carei urma se revarsa acum peste fruntile noastre. Ca o jungla ai fost, necunoscuta, ale carei liane n-au cuprins atunci marele suflet...mic. Ca o stea

Te-am asteptat pe tarmul marii... Stiam ca n-ai sa vii si mai stiam Ca n-ai venit nici ieri si ca Nici maine nu vei mai veni. Cazuse seara pe nisip si-n palme, Strangeam tacuta,briza marii

De-un fulg de nea,razlet, pe buza ta S-o aseza, Nu il strivi-ntre buze reci: Sunt eu,a ta! Cind raza lunii,pe geana ta, Va lumina, Tu,intre pleoape,n-o strivi: Sunt eu,a ta! Un gand senin