Poezie
Apologia lacrimii
1 min lectură·
Mediu
Sezonul pluvios aduna gunoaie si mi le vara-n ochi
Ploua in camera de ceva timp, ploua pe asternuturi
Picaturi pe obrajii ei, picaturi pe gatul meu
Cuibarita, in cuib, ea ploua!
Peste mine, cu roua!
Imbrifug la orice aversa, incerc sa rezist
Neclintit, orgoliul meu se surpa insa
Ca un depurativ ploaia ma spala de durere
Ea ploua-n continuare, eu o iubesc in tacere!
002473
0