Poezii

Prin depărtări de dor aprins, Când lumea-n jur nu m-a cuprins, Tu, printre lacrimi ce se sting, Din nou spre mine ai întins. Și dorul iar ne prinde-n brațe, De dragul nostru neînfrânt, E

Casa nu e mai „acasă” Un musafir s-a prezentat. Acum la ușa nemiloasă, Vin și plâng cu dor înmormântat. Un frig în suflet mă doboară, Dar nu e iarnă, nu-i ninsoare; Te vizitez mai rar,

S-a scurs și timpul cel zdrobit, Și sufletul e tot rănit. De când te caut printre stele, Mă pierd eu printre gândurile mele. Și-n liniștea ce m-a cuprins, Te caut iar, de neatins. Un dor mă

Te-aș fi iubit în amarnica tăcere, sub luna plină de mistere, în colțul dulcilor priviri, unde șoaptele se pierd în amintiri. C.P.