Poezie
Nostalgie
1 min lectură·
Mediu
Fereastra-mi pare acum atât de mare.
Sunt doar eu,
Tu nu mai ești cu mine.
Priveam adesea cum apare,
Cu ochii țintuiți spre mare,
Soarele.
Acum nici nu știu de ce,
Dar nimic nu mai are farmec.
Aștept în zadar
Căci pentru mine, tu, ești soarele.
00869
0