Poezie
nu mai
1 min lectură·
Mediu
nu mai locuiesc în vîrsta centrală
unde nopțile vin la timp
ca niște facturi cu ratele de achitat
din creditul primit la naștere
văd și de aici o mănăstire în deal
dar soarele nu se mai ridică din ea
explicit și sec
precum o chitanța dintr-o casa de marcat
resemnat plătesc pentru limuzina aceasta din carne
ies deseori cu ea
îi cobor suficient cele cinci simțuri
și dau memoria la maximum
îngrozind trecătorii
moartea care se vede în soarta retrovizoare
poate fi mai apropiată decît pare
001.418
0