Poezie
Superstițiile mele
1 min lectură·
Mediu
Superstițiile mele
Mă-ntorc din drum, mă-npiedic cu stângul,
o pisică se-nvârte în jurul mersului meu
și din neagră se face albă,
nu mai trece mult timp și te văd.
Încep să am mâncărimi în palme-te voi atinge.
Urechile îmi vuiesc-se drenează ca să-ți facă loc.
Ochii mi se zbat-vrei mă vezi de-afară.
Mă traversează sughitul-trupul meu se obișnuiește iar cu tine
și vei rămâne-acolo pentru că
toate geamurile-mi plesnesc în față
când privesc dincolo de ele.
Tu nu-mi săruți mâinile cu care te mângâi
pentru simplul fapt că vrei să-ți păstrez atingerea.
Tu ești a mea mai puțin decât sunt eu al tău,
când ieși, când intri.
002.211
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Catalin Mihai Stefan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 107
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Catalin Mihai Stefan. “Superstițiile mele.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/catalin-mihai-stefan/poezie/13944511/superstitiile-meleComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.