Poezii

Ard pe un rug de sperante si vise uscate de un soare ce-mi orbeste desertaciunea sunt un inorog ce-si tipa prin corn neputinta Fumul inecacios imi umple plamanii dar parca, niciodata nu am

Rabindranath Tagore ma visam, In pat de nuferi albi imprastiati pe lespezi, La fosnetu-ti de sold, pe data tresaream Cand ai trecut prin mine, in pasii tai prea repezi. Rabindranath Tagore ma

Incerc sa scriu in patru versuri, Ceea ce o inima ar putea descrie Simtirea de-a lungul a zece vieti. Pe o usoara adiere de vant, Ti-as putea trimite ceea ce as simti In o suta de vieti

Pe piept mi-au crescut dinti de lapte Sa-ti musc imaculatul san efemer, Precum Icar, pe plexul tau rupt din cer, Ma prabusesc promitandu-ti doar fapte.. Pe maini mi-au crescut fine

Da, nu-s aici sa-ti cer indurare si nici sa scot curcubeul din sant, sunt pentru asta sfintii, ce cu fervoare isi urla iubirea pe-un sfant. Sunt sa-mi sfidez chiar si eul, sfida\'m-as

Sa n-astepti iubito lacrimi, sa nu-mi sadesti flori pe mormant, ca viu mi-s acum plin de patimi, scotand adevar din pamant. De-as fi scris pe inima\'ti in dalta ca nu dau iubirea-mi pe-un

Arcanul tristetii sublim ma sugruma strans cu fervoare, de-un heruvim ce da din aripi, statuie de huma sunt; haide,mai strange putin ! O daca ai sti Messalina pe maini iti citesc crima

Din cauza muzei, poetul isi cauta sonetul si-n diafana plutire a meduzei sa fii. Din cauza muzei,

Cand tu apari in redingota sangerie si buclele-ti pe umeri,ce auriu galon! cu ochii-nchisi iubito,inchisi de abandon eu iti ofer inima, intinsa pe tipsie. Cand tu apari in redingota